Situatia comunitatilor romano si greco-catolice din Romania, precum si soarta Catedralei Romano-Catolice Sfantul Iosif din Bucuresti s-au aflat pe agenda discutiilor pe care Premierul Emil Boc le-a avut la Vatican.

Emil Boc s-a intalnit joi, 17 septembrie, cu Cardinalul Tarcisio Bertone, Secretar de Stat al Sfantului Scaun, si Arhiepiscopul Dominique Mamberti, Secretar pentru Relatia cu Statele.

Printre subiectele discutate in cadrul acestei intalniri a fost si relatia dintre Biserica Catolica si Statul Roman.

“In acest context, Secretarul de Stat si-a exprimat interesul, printre altele, fata de situatia Catedralei Sfantul Iosif din Bucuresti si a comunitatilor catolice din Romania”, se mentioneaza intr-un comunicat public remis de biroul de presa al Vaticanului. 

O sursa din interiorul Vaticanului, citata de agentia de stiri Zenit, afirma ca, in cadrul discutiilor despre comunitatile catolice din Romania, a fost atinsa si problema proprietatilor romano si greco-catolice confiscate pe timpul regimului comunist.

 “Discutiile cordiale au permis un schimb de opinii fructuos pe marginea situatiei internationala actuale, discutii concentrate in mod particular pe anumite aspecte ale relatiei bilaterale de cooperare intre Sfantul Scaun si Romania”, se mentioneaza in comunicatul oficial al Vaticanului. 

Situatia Bisericii Greco-Catolice in Romania

In anul 1948 Statul comunist a scos in afara legii Biserica Greco-Catolica, i-a confiscat proprietatile pe care apoi, in parte, le-a dat Bisericii Ortodoxe Romane, iar pe credinciosii greco-catolici i-a fortat sa treaca la Biserica Ortodoxa.

Dupa revolutia anticomunista din 1989, Biserica Greco-Catolica a fost din nou recunoscuta oficial, insa Statul Roman continua sa refuze restituirea proprietatilor pe care le-a confiscat in 1948. Acest lucru cauzeaza ca foarte multe comunitati greco-catolice din Romania sa fie fortate de imprejurari sa isi celebreze serviciile religioase in parcuri, cimitire, garaje sau centrale, sali de clasa in scoli si gradinite, in timp ce bisericile greco-catolice stau inchise sau li se interzice accesul in ele.

Pe langa refuzul de a retroceda proprietatile greco-catolice, Statul Roman a pornit in ultimii ani o campanie de sprijinire a distrugerii bisericilor greco-catolice, actiune cu conotatii clari de epurarea culturala a reperelor greco-catolice in Romania. In ultimii ani, aproximativ 20 de biserici greco-catolice au fost demolate, unele in pofida unor ordonante presedintiale de sistare a lucrarilor, hotari pe care autoritatile competente au refuzat sa le puna in aplicare.

De asemenea, organisme internationale ca Departamentul de Stat al SUA, reporteaza anual despre discriminarile pe motiv religios la care greco-catolicii sunt supusi in Romania.

Cazul Catedralei Romano-Catolice “Sfantu Iosif” din Bucuresti

Preocuparea Vaticanului fata de situatia Catedralei Romano-Catolice Sfantul Iosif din Bucuresti s-a manifestat inca din 4 decembrie 2006. Atunci, Sfantul Scaun a protestant public printr-o nota impotriva unui plan de a construi un bloc cu 19 etaje la mai putin de 10 metri de catedrala.

Ingrijorarea fata de soarta catedralei a fost alimentata de precedentul bisericii Amenesti din Bucuresti, care a suferit serioase stricaciuni ca urmare a unui proiect similar.

Amintim aici ca, Biserica Catolica din Romania, si in special Arhidieceza Romano-Catolica de Bucuresti, si-a manifestat in repetate randuri dezacordul fata de construirea auto-numitei Cathedral Plaza si a punctat seria ilegalitatilor in acordarea autorizatiei de constructie.

Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti a recurs la caile legale avute la dispozitie pentru a-si apara drepturile, insa cand s-a vazut neluata in seamna a recurs la mai multe gesturi de protest, unele unice in istorice. Astfel, in semn de protest, duminica, 12 iulie, toate bisericile romano-catolice de la Marea Neagra pana la granita cu Serbia, cu exceptia Catedralei Sfantu Iosif, au ramas inchise in semn de protest.

O preocupare indreptatita a Arhiepiscopiei, deoarece constructia gigant degradeaza, la propriu si la figurat „frumoasa catedrala Sfantul Iosif” atat de indragita de catolici si numai. Un proiect care, potrivit arhidiecezei catolice de Bucuresti, ar putea avea consecinte grave asupra stabilitatii si soliditatii statice a edificiului sacru, daunandu-i grav temeliile.

La protestele intainte de Arhiepiscopie Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniul National nu s-a primit nici un raspuns.