﻿<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?><rss version="2.0"><channel><title>Greco-Catolica.org</title><link>http://www.greco-catolica.org</link><description>Ultimele articole de pe site-ul www.Greco-Catolica.org</description><copyright>(c) Greco-Catolica.org</copyright><ttl>5</ttl><item><title>Patriarhul Alexei in vizita canonica in Ucraina</title><description>&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Patriarhul Alexei II al Moscovei si intregii Rusii&lt;/STRONG&gt; va vizita Ucraina pe 26 iulie pentru a participa la celebrarile dedicate implinirii a 1020 de ani de la increstinarea rusilor, informeaza Interfax. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Patriarhul va merge in Ucraina intr-o vizia pastorala pentru a-si vedea credinciosii si sa se roage impreuna cu ei&lt;/EM&gt;”, afirma &lt;STRONG&gt;pr. Nikolai Balashov&lt;/STRONG&gt;, secretarul Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;El a afirmat ca evenimentul principal al vizitei Patriarhului Rusiei in Ucraina va fi Liturghia din ziua Sfantului Print Vladimir – increstinatorul rusilor – ce va avea loc la Manastirea Kiev-Pechera in 28 iulie.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Balashov a spus ca Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse care a avut loc in luna iulie la Moscova a propus ca celebrarea evenimentului sa se faca cu toata solemnitatea, fiind ziua de cand dateaza ortodoxia rusa.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Marea noastra cultura crestina datateaza de atunci&lt;/EM&gt;”, a afirmat Balashov.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Programul vizitei Patriarhului Alexei include si o Liturghie la monumentul Marelui Duce Vladimir.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;La serviciul divin sunt asteptati sa fie prezenti lideri si reprezentanti ai tuturor bisericilor ortodoxe din lume&lt;/EM&gt;”, afirma Balashov.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Ruse se va intalni la Kiev cu Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Avem speranta cu privire la aceasta intalnire, afirma Balashov, si dorim ca celebrarea de la Kiev sa serveasca la consolidarea unitatii familiei ortodoxe din lume. Suntem convinsi ca separarea bisericii care exista in Ucraina poate fi rezolvata cu succes doar pe baza solidaritatii ortodoxe.&lt;/EM&gt;” &lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a408-Patriarhul-Alexei-in-vizita-canonica-in-Ucraina.aspx</link><pubDate>Wed, 23 Jul 2008 09:47:46 GMT</pubDate></item><item><title>"Ereziile" catolice revizitate de un istoric crestin ortodox (1)</title><description>&lt;P&gt;&lt;EM&gt;&lt;STRONG&gt;Cateva chestiuni generale&lt;/STRONG&gt;&lt;/EM&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Unitatea Bisericii lui Cristos este un dat care nu poate fi contestat de nimeni, cu atat mai putin de actualele scrasniri legionaro-haiducesti din cadrul BOR. Din punct de vedere teologic, Biserica este una sau nu este deloc. Pentru a elucida deosebirile dintre confesiunile crestine actuale, cea mai buna (daca nu singura) solutie este analiza istorica a faptelor si interpretarea lor in afara oricarei grile reductionist-polemice. Nu ma intereseaza „opinia” personala a lui X,Y,Z, „teologi improvizati” pe baricadele unui ortodoxism nationalist fara nici o legatura cu Evanghelia lui Cristos. Conteaza numai atitudinile responsabile atat din punct de vedere moral cat si teologic-stiintific. Ce vreau sa spun? &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Asa cum au aratat, in chip genial, la vremea lor, un &lt;STRONG&gt;Newman&lt;/STRONG&gt; ori un &lt;STRONG&gt;Soloviov&lt;/STRONG&gt;, asa cum o arata implicit studiile unui istoric de prima mana din zilele noastre (convertit la ortodoxie), &lt;STRONG&gt;Iaroslav Pelikan&lt;/STRONG&gt;, exista o evolutie a dogmaticii crestine sau, mai precis, o clarificare (in sensul mai bunei explicitari) a invataturilor de credinta. Fara sa intru in prea multe detalii (cine doreste cu adevarat sa se lamureasca ajunge usor la studiile esentiale), voi enunta cateva chestiuni de bun simt, pe care se intemeiaza textul de fata. Mentionez ca ma voi ocupa de relatia ortodoxie-catolicism, „revizitand” punctele-cheie ale „disensiunii milenare”.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;-&amp;nbsp;Dogma crestina fundamentala, pe care se intemeiaza Biserica de la originile ei si pana astazi, priveste Intruparea si Invierea lui Isus Cristos; erezia-tip neaga atat Intruparea cat si Invierea, facand din Isus o simpla fiinta umana, desavarsita, poate, insa fara caracter divin; dogmele crestine (ma refer la cele adoptate de primele sapte sinoade ecumenice) clarifica, dezvolta, pe alte paliere, aceasta dogma initiala fundamentala;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;-&amp;nbsp;„teologii” ortodoxisti de azi par a fixa inceputul crestinismului nu in Isus Cristos, ci in perioada constantiniana, atunci cand apare formularea unui Crez integrator, o marturisire dezvoltata de credinta; crestinismul insa a existat si pana la 325 cu sau fara voia „teologilor” respectivi, iar „marturisirile de credinta” sunt numeroase (desi sumare), mergand de la aceea a lui Petru (Matei 16) si a ucenicilor (episodul mersului pe ape Matei 14 si paralele) trecand prin confesiunile tulburatoare ale lui Pavel si ajungand pana la marii teologi ai secolelor II si III (acelasi Iaroslav Pelikan a consacrat o lucrare exemplara istoriei Crezului crestin). De retinut: &lt;U&gt;e o aberatie nelinistitoare fixarea inceputului dogmatic al crestinismului in secolul IV (atunci se fixeaza un canon, se structureaza o dogmatica mai mult sau mai putin „completa”, Biserica se politizeaza etc, dar nu atunci se naste crestinismul, ci cu trei secole mai devreme!!!);&lt;/U&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;-&amp;nbsp;dimensiunea istorica este evacuata complet din schema de gandire si de perceptie a „teologilor” ortodoxisti, care, incremeniti in anul 325, reproseaza, in fond, istoriei ca exista, timpului, ca avanseaza spre un punct Omega (neramanand intr-un vesnic Alpha privativ), omenirii ca n-a ramas la „epoca de aur” a lui Constantin (in cel mai bun caz; bizantinii daco-tracomani ar fi revoltati!). Or, istoria exista intrucat ea este expresia interventiei divine in soarta umanitatii; nu putem nega sau refuza cursul istoriei, dinamica timpului sacru, decat negand sau refuzand, implicit, planul divinitatii sau momentul inaugural, momentul-cheie al Istoriei, care este Intruparea;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;-&amp;nbsp;&lt;U&gt;marea problema/carenta a criticilor ortodoxisti este necinstea la nivel moral si intelectual; daca s-ar informa corect ar vedea ca toate „criticile” pe care ei le aduc astazi, in anul de gratie 2008, Bisericii Catolice, au facut, de foarte multa vreme, obiectul &lt;EM&gt;autocriticilor asumate, la nivelul cel mai inalt, de Biserica Catolica&lt;/EM&gt;. Aceasta atitudine, autocritica, ar trebui imitata de ortodoxie, care se complace intr-o submediocritate autosuficienta strigatoare la cer&lt;/U&gt;.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;-&amp;nbsp;ridicola, pe de alta parte, este obsesia ortodoxului pentru „demascarea si distrugerea celuilalt”, a catolicului, in speta; acum vreo cateva luni, dupa o conferinta despre botez in primele secole crestine, pe care am tinut-o la o „facultate” de teologie ortodoxa (pardon, ortodoxista), singurele „intrebari” (de-o agresivitate rar intalnita) au fost legate de faptul ca nu mi-am declinat &lt;EM&gt;expressis verbis&lt;/EM&gt; calitatea de „ortodox”; nu interesa nimic altceva. Reflex de secta securista, ce reduce teologia la controlul buletinului de identitate „eliberat de politia BOR”. Am tinut conferinte in medii universitare catolice, protestante, baptiste: nicaieri si niciodata nu mi s-a pus mana in gat: „Spune dom’le de ce confesiune esti, altfel...”. &lt;U&gt;Ortodocsii sunt obsedati, in sens patologic, de catolicism, in vreme ce catolicii isi vad de ale lui Cristos (sau macar incearca sa nu fie „obsedati” decat de ale lui Cristos). Cert este ca unde exista atata ura, atata vulgarite, atata necuviinta si necinste nu poate exista si traire adevarata in Cristos&lt;/U&gt;. Cand scriu „ortodocsi” nu ma gandesc la toti credinciosii care se revendica de la ortodoxie, ci la acea parte a fals-credinciosilor care transforma deliberat ortodoxia intr-o ideologie mai mult sau mai putin politica. Folosesc insa uneori termenul generic pentru simplificare. Niciodata nu am generalizat diagnosticele mele iar coreligionarii care ma citesc cu pricepere si interes stiu asta. Pentru ei continuu sa scriu si sa-mi exprim public parerile. Revin! Aceasta fixatie a ortodocsilor (in sensul precizat mai sus) pentru catolicism nu este dublata de un interes veritabil pentru „traditia catolica”. Cand esti obsedat de cineva atunci incerci sa-l cunosti cat mai indeaproape, sa-i refaci istoria, sa-i intelegi „evolutia”, „caracterul” etc. Or, fixatia ortodoxista nu se exprima decat printr-o vesnica invectivare fara obiect, adica printr-o permanenta jignire a „obsedantei confesiuni”. Tocmai de aceea mi se pare necesar sa intervin public: ortodoxia nu trebuie si nu poate fi confundata cu asemenea reactii.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;U&gt;Textul meu are un obiectiv foarte simplu: doresc sa arat inadecvarea „criticilor” aduse de ortodoxisti catolicilor, plecand de la pozitia istorico-critica a teologilor catolici cu privire la unele dogme „controversate”, precum purgatoriul sau &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;. De asemenea, mi se pare obligatorie o revizitare, din perspectiva istorica, a dogmelor respective, prin punerea lor in context, pentru indepartarea oricarei false acuzatii. Asta nu inseamna relativizarea dogmelor, ci urmarirea semnificatiei lor din momentul promulgarii (sau al primei atestari) si pana astazi.&lt;/U&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Abia dupa un asemenea demers obiectiv-istoric se poate pune problema invalidarii credintelor respective. Pana atunci, taxarea Bisericii Catolice, de catre o parte din ortodocsii romani, drept „eretica” ramane o grosolana acuzatie care, daca nu va fi dezmintita la timp de Patriarhia BOR, risca sa inaugureze o perioada teribila pentru ortodoxia romaneasca.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;&lt;EM&gt;&lt;/EM&gt;&lt;/STRONG&gt;&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;&lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;E chestiunea cea mai „spinoasa” in relatiile catolico-ortodoxe. Nu am de gand sa pledez pro sau contra, dat fiind ca o asemenea atitudine a fost de multa vreme depasita atat de teologii Vaticanului (in mod oficial) cat si de o parte a teologilor ortodocsi (cu exceptia celor ramasi in continuare blocati la etajul dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea). Ma voi multumi sa parcurg istoricul problemei, punand lucrurile in context. &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; priveste o adaugire- clarificare pe care Biserica occidentala (cu mult inainte de schisma din 1054) o opereaza in Crezul adoptat la Sinodul de la Niceea (325). Anume, acolo unde Crezul niceean afirma purcederea Duhului Sfant „de la Tatal”, la inceput doar o parte a crestinilor occidentali, ulterior, toata Biserica occidentala, mentioneaza ca Duhul purcede „de la Tatal si de la Fiul/&lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;”. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Pneumatologia a starnit enorme discutii teologice neincheiate/nerezolvate/neelucidate rational de nimeni pana astazi (cu exceptia „expertilor” de la ZIUA, fireste). Avem de-a face, probabil, cu elementul cel mai putin „rationalizabil” din panoplia dogmatica a crestinismului. Ajunge sa amintesc aici faptul ca numai&lt;U&gt; in Noul Testament, termenul „duh”/”spirit”, gr. &lt;EM&gt;pneuma&lt;/EM&gt;, imbraca patru sensuri&lt;/U&gt;: &lt;U&gt;literal&lt;/U&gt;, „suflu, suflare, vant” (3 ori); &lt;U&gt;antropologic&lt;/U&gt;, „principiu al vietii” dar si „omul vazut in integralitatea capacitatilor sale duhovnicesti, spirituale” (47 de ori); &lt;U&gt;demonologic&lt;/U&gt;, „duh rau” (38 de ori); &lt;U&gt;teologic&lt;/U&gt;, cel mai important si mai des intalnit, Duhul sau Duhul Sfant, in legatura cu Tatal sau cu Fiul (275 de ori). Foarte interesant: de 18 ori apare formula „Duhul lui Dumnezeu”; o singura data, „Duhul Tatalui”; de cinci ori Duhul este calificat cristologic.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Introducerea lui &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; in Crezul/Simbolul Bisericii latine dateaza din secolul al VI-lea (al treilea Conciliu de la Toledo, 589). Formula a fost reconfirmata la conciliile locale din 633 si 675. Hotararea respectiva a fost adoptata ulterior de Biserica din Galia, sub Charlemagne. Biserica romana si-a insusit-o spre 1013. In legatura cu &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;se ridica trei chestiuni: 1) este legitima adaugirea respectiva? 2) care este justificarea ei istorica si teologica? 3) cum se prezinta lucrurile astazi? In ce priveste legitimitatea, teologii au oarecum dreptate sa raspunda acuzelor ortodocsilor amintindu-le acestora unele interventii unilaterale, fara consultarea Bisericii de la Roma. Daca orientalii si-au ingaduit, de pilda, la Sinodul de la Constantinopol (381), sa modifice Crezul de la Niceea fara consultarea si fara acordul latinilor, atunci reprosul orientalilor in sens invers este neavenit. Pe de alta parte, introducerea lui &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;n-a fost un capriciu teologic al Occidentului, ci, de la bun inceput, o necesitate istorica si teologica. Gotii din Spania, increstinati de Ulfila, proclamau, in realitate, arianismul (multa vreme oficial si in Orient, sub urmasii lui Constantin), erezie care, asa cum bine se stie, pentru a evita confuzia cu politeismul, accentua monarhia Tatalui in cadrul Sfintei Treimi, coborand Fiul pe treapta creaturilor. Adaugarea lui &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; in Crezul rostit de comunitatile din Spania a fost, la origine, o incercare de contracarare a arianismului si modalismului priscillian. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Pe de alta parte, &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; reprezinta un punct extrem de important al teologiei trinitare a lui &lt;STRONG&gt;Augustin&lt;/STRONG&gt;. Imprumutand de la &lt;STRONG&gt;Hilarie de Poitiers&lt;/STRONG&gt; ideea Duhului ca „dar al Tatalui si al Fiului” (&lt;EM&gt;De Trinitate&lt;/EM&gt; 2, 29) si de la &lt;STRONG&gt;Marius Victorinus&lt;/STRONG&gt; (filozof, traducator al lui Plotin in latina) tema Duhului ca dragoste reciproca a Tatalui si a Fiului (&lt;EM&gt;Imne&lt;/EM&gt; 1, 4; 3, 242), Augustin vorbeste despre Tata si Fiu ca „unic principiu al Duhului Sfant”. Dar, atentie, Augustin a fost in mod sistematic interpretat de tabara ortodoxa nu plecand de la textele sale, ci de la prejudecatile taberei respective. Pentru teologul latin, Tatal este &lt;EM&gt;principium non de principio&lt;/EM&gt; („principiu care nu are nici un principiu”) in vreme ce Fiul este &lt;EM&gt;principium de principo&lt;/EM&gt; („principiu care provine dintr-un principiu”). Augustin nu amesteca asadar, in mod indiscret, cele doua Principii, Tatal si Fiul, ci le deosebeste cu subtilitate (&lt;EM&gt;De Trinitate&lt;/EM&gt; 15, 17, 29; 15, 26). Trebuie amintita, in treacat, si influenta neoplatonismului (Plotin citit in traducerea lui Marius Victorinus) asupra conceptiei trinitare „democratice” a lui Augustin. Augustin abstractizeaza Persoanele Treimii. Acestea nu se mai afla, ca in teologia personalista orientala, intr-un raport de „forta-iubire” una fata de alta, ci mai degraba intr-unul de „echilibru-cunoastere”. Acestea fiind zise, viziunea lui Augustin, desi inovatoare, nu elimina iubirea ca principiu relational intre Persoanele Treimii; asa cum, &lt;EM&gt;vice versa&lt;/EM&gt;, teologii oriantali (Vasile cel Mare, Grigore din Nazians) nu elimina factorul-cunoastere din „mecanismul” inefabil al Sfintei Treimi. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Leon cel Mare&lt;/STRONG&gt; (sec. V) isi va insusi formula augustiniana, &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, in mod explicit. Teologii greci sustin formula: „Duhul purcede de la Tatal si se primeste de la Fiul”. &lt;STRONG&gt;Maxim Marturisitorul&lt;/STRONG&gt; (sec. VI-VII) discuta, cel dintai, deosebirea dintre formula greceasca si cea latineasca, in &lt;EM&gt;Scrisoarea catre Marinos&lt;/EM&gt;. Prin urmare, lucrurile se stiau de multa vreme, grecii fiind la curent cu unele inovatii latine, cu secole bune inainte de 1054, fara a se arata scandalizati. Dimpotriva, in &lt;EM&gt;Scrisoarea &lt;/EM&gt;citata adineaori, Maxim ii demonstreaza destinatarului sau compatibilitatea lui &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;cu &lt;EM&gt;per Filium&lt;/EM&gt;, tema care va fi reluata ulterior, in profunzime, de &lt;STRONG&gt;Nichifor Blemmydes&lt;/STRONG&gt; (si pentru acesta &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; trebuie inteles ca &lt;EM&gt;per Filium&lt;/EM&gt;). &lt;STRONG&gt;Ioan Damaschinul&lt;/STRONG&gt; va contesta adaugirea latina, insistand pe unicitatea principiului purcederii, care este Tatal. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Chestiunea lui &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;are si un substrat liturgic. In primele Liturghii crestine Crezul nu aparea deloc (de altminteri, pana in 325 nu exista un Crez elaborat si acceptat universal). Pentru prima data o marturisire de credinta intra in structura Liturghiei, in Orient, abia in secolul V. Conciliul al treila de la Toledo (589) impune ca si in Occident Crezul de la Niceea-Constantinopol sa fie cantat la Liturghie. In 807, abatele manastirii de pe Muntele Maslinilor (manastire latina) introduce practica respectiva la Ierusalim. Crezul, continand si adaugirea &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, starneste o disputa cu calugarii greci de la manastirea Sfantul Sava de pe muntele Sinai. Disputa ajunge la curtea lui Charlemagne. Mai multi teologi ai imparatului scriu tratate in favoarea lui &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;. Papa Leon al III-lea marturiseste Crezul cu &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, dar refuza sistematic sa insereze formula in textele liturgice romane. Abia Benedict al VIII-lea o va introduce, in 1014. Conciliul de la Trento, din secolul al XVI-lea, o va confirma. Cu titlu anecdotic, trebuie spus ca daca, in 1054, cardinalul Humbert nu i-ar fi acuzat pe greci ca ar fi suprimat &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;din Crezul lor (sic!), acestia nu si-ar fi dat seama de existenta acestui diferend. Doar atunci patriarhul &lt;STRONG&gt;Mihail Chelularie&lt;/STRONG&gt; isi da seama ca latinii „au adaugat” un element la Crezul niceno-constantinopolitan. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Momentul reconcilierii a fost de foarte scurta durata: conciliul de la Florenta, din 1439, cu putin inainte de caderea Constantinopolului. La Florenta nu s-a decis eliminarea lui &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, ci s-a propus interpretarea lui intr-un sens apropiat de &lt;EM&gt;per Filium&lt;/EM&gt;. Oricum, grecilor nu li s-a impus nici o secunda preluarea lui &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; in Crez. Din punct de vedere teologic lucrurile s-au deblocat in 1874-1875, la o conferinta comuna a ortodocsilor rusi (tot rusii!) si a catolicilor de rit vechi. In 1898, &lt;STRONG&gt;Bolotov &lt;/STRONG&gt;publica o serie de teze cu privire la &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;. Traducerea franceza a textului german va aparea in revista &lt;EM&gt;Istina&lt;/EM&gt;, in 1972. &lt;U&gt;Dupa teologul rus, formula patriarhului Photius, „Duhul purcede numai de la Tatal” este o teologumena, iar nu o dogma; iar in teza 27 se afirma: „&lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, ca optiune teologica speciala, nu poate constitui un impediment pentru restabilirea comuniunii ecleziale”.&lt;/U&gt; Tezele lui Bolotov vor fi acceptate, ulterior, de importanti teologi ortodocsi, precum Bulgakov, Evdokimov, Voronov, dar vor fi privite cu suspiciune de V. Lossky.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;De o importanta capitala pentru dialogul intre catolici si ortodocsi&amp;nbsp;este „Clarificarea Vaticanului cu privire la &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;” din 1995. Textul integral a aparut in &lt;EM&gt;L’Osservatore romano&lt;/EM&gt;, 20 septembrie 1995, pp. 3-6, in limba engleza. Pozitia Vaticanului este aici mai mult decat concilianta. Renuntand la atitudinea „de forta”, aratata in timpul lucrarilor Conciliului de la Florenta, si mergand, fara &lt;EM&gt;parti pris&lt;/EM&gt;-uri, la sursele neotestamentare si patristice ale chestiunii, documentul poate fi rezumat &lt;EM&gt;grosso modo&lt;/EM&gt; ca o incercare de explicitare a lui &lt;EM&gt;Filioque &lt;/EM&gt;in sensul traditiei ortodoxe. Altfel spus, desi &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt; este pastrat ca formula (in realitate, lucru foarte important, Papa Ioan Paul al II-lea l-a eliminat in ceremoniile ecumenice) el trebuie inteles nu ca adaugire inovatoare, ci ca o simpla glossa clarificatoare. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Iata unul din pasajele-cheie ale acestui document oficial: „Biserica Catolica recunoaste valoarea conciliara, ecumenica, normativa si irevocabila, ca expresie a credintei comune a Bisericii tuturor crestinilor, a Simbolului marturist, in greaca, la Constantinopol, in 381, de catre al Doilea Sinod Ecumenic. Pe temeiul Evangheliei dupa Ioan 15, 26, Simbolul marturiseste ca Duhul „purcede (&lt;EM&gt;ekporeuomenon&lt;/EM&gt;) de la Tatal. Tatal, singur (&lt;EM&gt;The Father alone&lt;/EM&gt;) este principiu fara principiu (&lt;EM&gt;arche anarchos&lt;/EM&gt;) al celorlalte doua Persoane ale Treimii, unicul izvor (&lt;EM&gt;pege&lt;/EM&gt;) al Fiului si al Duhului Sfant. Prin urmare, Duhul Sfant isi are originea (&lt;EM&gt;takes his origin&lt;/EM&gt;) numai in Tatal (&lt;EM&gt;ek monou tou Patrou&lt;/EM&gt;) intr-un chip principal si imediat. Parintii greci si intregul Orient crestin vorbesc, in acest sens, de „monarhia Tatalui”, iar traditia din Vest, urmandu-l pe sfantul Augustin, marturiseste, la randul ei, ca Duhul Sfant isi are originea &lt;EM&gt;principaliter&lt;/EM&gt; in Tatal, adica, [Tatal] fiind principiu (&lt;EM&gt;De Trinitate&lt;/EM&gt; 15, 25, 47). In acest sens cele doua traditii recunosc ca „monarhia Tatalui” implica faptul ca Tatal este cauza (&lt;EM&gt;aitia&lt;/EM&gt;) trinitara unica sau Principiu (&lt;EM&gt;principium&lt;/EM&gt;) atat al Fiului cat si al Sfantului Duh.” Ce dovada mai clara de buna credinta si buna stiinta istorica, filologica, teologica decat aceasta „clarificare” venita acum mai bine de zece ani din partea Vaticanului!? Unii ortodocsi au intampinat-o cu simpatie, recunstinta si bucurie, intrei ei si episcopul Zizioulas, altii, cu mefienta ranchiunoasa, precum Jean-Claude Larchet. Fiecare dupa temperament si... posibilitati. &lt;U&gt;Cert este ca ortodocsii nu mai au acum absolut nici un motiv de aruncare cu piatra. Daca sunt cinstiti nu pot nega pasul urias facut de catolici in rezolvarea celei mai importante disensiuni „dogmatice”: &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;.&lt;/U&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Imi amintesc de replica, sublima, a unui teolog spaniol, care mi-a fost profesor pe vremuri la Madrid. Intrebandu-l care este opinia lui despre &lt;EM&gt;Filioque&lt;/EM&gt;, m-a privit tinta, ca pe un om cazut atunci din luna, si mi-a raspuns cu un umor nimicitor: „Dragul meu, n-am fost niciodata acolo sus, in sanul Sfintei Treimi, ca sa stiu de unde purcede exact Sfantul Duh.” Cu asta cred ca putem trece la capitolul urmator.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Post scriptum&lt;/STRONG&gt;: Multumesc numerosilor cititori, de toate confesiunile, care mi-au scris in legatura cu textele mele precedente aparute pe site-ul &lt;A href=""&gt;www.greco-catolica.org&lt;/A&gt;. Unii dintre ei m-au avertizat cu privire la cateva replici violente, rugandu-ma sa raspund intr-un anumit fel. Daca numele de sub acele atacuri la persoana ar avea vreo legatura cu teologia, cu istoria crestinismului sau cu credinta, in general, fireste ca le-as fi luat in consideratie (atacurile la persoana, cum se stie, se rezolva la tribunal). Ele vin insa din partea unor oameni fara pregatire, fara caracter si fara Dumnezeu. Prin urmare, nu vad alta replica posibila decat gandul rugaciunii. Pe de alta parte, celor care s-au speriat de „scandalurile” din cadrul ortodoxiei (rusesti, romanesti, grecesti) le pot spune doar ca aceste scandaluri, dincolo de murdaria de suprafata, absolut reprobabila, sunt semnul unei dezmortiri, al unei iesiri din incremenirea milenara la care ortodoxia s-a autocondamnat. In sfarsit ceva-ceva incepe sa se miste, chiar daca aiurea, fara sens si cu bruschete.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;(va urma)&lt;BR&gt;Cristian Badilita&lt;/P&gt;
&lt;P align=center&gt;*&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;De acelasi autor:&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;SPAN class=category_date id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl07_Label2&gt;09.07.2008 - &lt;A class=stire_titlu id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl07_HyperLink1 href="/a395-Cristian-Badilita-despre-decizia-BOR-Inapoi-in-caverna.aspx"&gt;&lt;STRONG&gt;Cristian Badilita despre decizia BOR: Inapoi in caverna&lt;/STRONG&gt;&lt;/A&gt;&lt;STRONG&gt; &lt;BR&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;SPAN class=category_date id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl06_Label2&gt;05.07.2008&amp;nbsp;- &lt;A class=stire_titlu id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl06_HyperLink1 href="/a388-Cristian-Badilita-Prejudecati-ortodoxiste-fara-leac.aspx"&gt;&lt;STRONG&gt;Cristian Badilita: Prejudecati ortodoxiste fara leac?&lt;/STRONG&gt;&lt;/A&gt;&lt;STRONG&gt; &lt;BR&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;SPAN class=category_date id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl05_Label2&gt;27.06.2008 - &lt;A class=stire_titlu id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl05_HyperLink1 href="/a384-Cristian-Badilita-12-mirari-despre-cazul-Corneanu.aspx"&gt;&lt;STRONG&gt;Cristian Badilita: 12 mirari despre "cazul Corneanu"&lt;/STRONG&gt;&lt;/A&gt;&lt;STRONG&gt; &lt;BR&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;SPAN class=category_date id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl04_Label2&gt;20.06.2008&amp;nbsp;- &lt;A class=stire_titlu id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl04_HyperLink1 href="/a368-Cristian-Badilita-Maria-Magdalena-prostituata-convertita-ori-sotie-a-lui-Isus.aspx"&gt;&lt;STRONG&gt;Cristian Badilita: Maria Magdalena, prostituata convertita ori sotie a lui Isus?&lt;/STRONG&gt;&lt;/A&gt;&lt;STRONG&gt; &lt;BR&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;SPAN class=category_date id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl03_Label2&gt;05.06.2008 - &lt;A class=stire_titlu id=ctl00_cph_content_dg_category_detail_ctl03_HyperLink1 href="/a364-Cristian-Badilita-Impartasirea-mitropolitului-Corneanu-si-caterisirea-bunului-simt.aspx"&gt;&lt;STRONG&gt;Cristian Badilita: Impartasirea mitropolitului Corneanu si caterisirea bunului simt&lt;/STRONG&gt;&lt;/A&gt;&lt;STRONG&gt; &lt;BR&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;/SPAN&gt;&lt;BR&gt;&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a407-Ereziile-catolice-revizitate-de-un-istoric-crestin-ortodox-1.aspx</link><pubDate>Sun, 20 Jul 2008 21:43:37 GMT</pubDate></item><item><title>Patru femei s-au auto-excomunicat din Biserica</title><description>&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Dana Reynolds&lt;/STRONG&gt;, care afirma ca este episcop catolic, a hirotonit duminica trei &lt;STRONG&gt;femei preot&lt;/STRONG&gt; intr-o biserica protestanta din Boston. Inainte ca ceremonia sa aiba loc, Arhiepiscopia de Boston a dat un comunicat in care a anuntat ca toate cele patru femei se vor autoexcomunica prin participarea la o astfel de ceremonie.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Pe data de 29 mai, Vaticanul, prin Congregatia pentru Doctrina Credintei, a reiterat invatatura Bisericii care afirma ca Biserica nu are putere si autoritate sa hirotoneasca femei, si a adaugat ca "&lt;EM&gt;atat cei care incearca sa confere ordurile sacre unei femei, cat si femeile care incearca sa le primeasca, se excomunica 'latae sententiae'&lt;/EM&gt;".&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Reynolds, care e mama si bunica, este director spiritual, cu licenta in studii religioase, afirma site-ul ei personal. Ca director spiritual, Reynolds "&lt;EM&gt;ofera suport individual si asistenta spirituala pentru cei care cauta indrumare pentru propriul suflet si exemple concrete pentru a trai o viata spirituale&lt;/EM&gt;", afirma acelasi website. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Pe data de 9 Aprilie 2008, Reynolds a devenit "primul" episcop american al miscarii "Roman Catholic Womenpriests". Hirotonita "preot" in iulie 2006, "sfintirea" sa ca episcop a fost facuta de "episcopii" apartinand aceleiasi miscari in cadrul unei ceremonii din Stuttgart, Germania. Dupa "hirotonire" a inceput sa se prezinte pe sine ca "episcop" al Regiunii de Vest a miscarii, care include statele Alaska, California, Hawaii, Nevada, Oregon si Washington.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Respectiva miscare afirma ca are pana in prezent 27 de preoti - 25 de dintre ei femei si doi barbati.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Ca raspuns la scrisoarea Arhiepiscopiei de Boston care afirma ca femeile ce vor lua parte la respectiva "hirotonire" se vor auto-excomunica din Biserica, Grabrielli Velardi Ward, o viitoare candidata pentru "hirotonirea" de preot, a afirmat pentru International Herald Tribune: "&lt;EM&gt;Facem parte dintr-o profetica traditie a nesupunerii fata de o lege injusta.&lt;/EM&gt;"&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a406-Patru-femei-s-au-auto-excomunicat-din-Biserica.aspx</link><pubDate>Sun, 20 Jul 2008 21:43:37 GMT</pubDate></item><item><title>Un edificiu monastic bizantin incredintat Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei</title><description>&lt;P&gt;Noua Episcopie Ortodoxa Romana a Italiei continua drumul spre consolidare prin primirea acestui edificiu bizantin.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Vineri 18 iulie 2008, &lt;STRONG&gt;Episcopia Ortodoxa a Italiei a primit&lt;/STRONG&gt;, in persoana Prea Sfintitului Episcop Siluan, din partea primariei din orasul Bivongi (Calabria Italia), pe perioada de 99 de ani, &lt;STRONG&gt;&lt;U&gt;in comodat gratuit&lt;/U&gt;&lt;/STRONG&gt;, Monumentul National "Sf. Ioan Therestis", cuprinzand un &lt;STRONG&gt;complex monastic de origine bizantina&lt;/STRONG&gt;, compus dintr-o biserica in stil bazilical din secolul al-X-lea si cateva corpuri de chilii.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Monumentul este situat in partea declarata "zona sacra" a Patrimoniului Bizantin din Valea Stilarului, fiind primul dintre edificiile restaurate dintre cele peste 40 care existau la inceputurile celui de-al doilea mileniu crestin in aceasta parte a Italiei Meridionale.&lt;BR&gt;Aceasta "perla" a Calabriei urmeaza sa functioneze ca manastire de monahi, inscriindu-se astfel in continuitatea vie cu ceea ce ea a reprezentat pana in urma cu 300 de ani. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;DEPARTAMENTUL DE INFORMARE, MASS MEDIA SI RELAII PUBLICE AL&lt;BR&gt;EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A ITALIEI&amp;nbsp;&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a405-Un-edificiu-monastic-bizantin-incredintat-Episcopiei-Ortodoxe-Romane-a-Italiei.aspx</link><pubDate>Sat, 19 Jul 2008 21:13:28 GMT</pubDate></item><item><title>Episcopul ortodox rus anti-ecumenist Diomid caterisit de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse</title><description>&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Acesta, la randu-i, il afuriseste pe Patriarhul Alexei al Rusiei si toti episcopii in comuniune cu el&lt;/STRONG&gt; &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Cam asa ar fi in doua propozitii descrierea evenimentelor care au urmat caterisirii episcopului Diomid de Anadyr si Chukotka (47 de ani), episcop al regiunii din anul 2000, de catre Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse la inceputul acestei luni.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Agentia Interfax informeaza ca Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, cu o majoritate absoluta (doar 3 abtineri), a votat pentru “&lt;EM&gt;dezbracarea&lt;/EM&gt;” Episcopului Diomid si reducerea acestuia la starea laicala datorita neascultarii sale fata de ierarhie si decizia Sinodului care l-a chemat sa se caiasca.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Sinodul i-a cerut lui Diomid sa se caiasca imediat si sa-si opreasca activitatea. Daca refuza, hotararile Sinodului vor trebui aplicate&lt;/EM&gt;”, a afirmat pentru agentia mai sus mentionata unul dintre participantii la Sinod.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In conformitate cu raportul Sinodului, participantii au denuntat activitatea lui Diomid pe motiv ca “&lt;EM&gt;ofenseaza normele canonice si sminteste viata Bisericii&lt;/EM&gt;”. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Alaturi de Diomid, Sinodul a caterisit mai multi preoti din Orientul Indepartat, precum si pe egumenul Illia (Yempulev), fost asociat al lui Diomid si autor al unei scrisori deschise semnate de un grup de preoti care au refuzat sa-l mai pomeneasca in rugaciunile lor pe Patriarhul Alexei al II-lea. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Care sunt “capetele de acuzare” impotriva lui Diomid?&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In ultimul an si jumatate, &lt;STRONG&gt;episcopul Diomid&lt;/STRONG&gt; s-a remarcat prin mai multe apeluri publice in care cheama Biserica Ortodoxa Rusa la auto-izolare, cerandu-i sa refuze dialogul cu autoritatile guvernamentale sau alte religii si confesiuni. De asemenea, a cerut ca “&lt;EM&gt;toti sodomitii, sustinatorii avortului si eutanasiei, dependentii de alcool si droguri&lt;/EM&gt;” sa fie excomunicati. A acuzat si preotii pentru acumularile de averi, cerandu-le sa duca o viata mai modesta. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In scrisorile sale publicate in ziarul Novye Izvestia, &lt;STRONG&gt;Diomid descria ecumenismul ca fiind o “&lt;EM&gt;invatatura eretica&lt;/EM&gt;”&lt;/STRONG&gt;. De asemenea, a criticat Biserica Ortodoxa Rusa pentru “&lt;EM&gt;aprobarea in mod implicit, in loc sa denunte, politicile anti-nationale guvernamentale&lt;/EM&gt;” si a numit acceptarea democratiei din partea Bisericii ca fiind o greseala, argumentand ca doar monarhia a fost sistemul guvernamental binecuvantat de Dumnezeu.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Intr-o publicatie on-line, &lt;STRONG&gt;Diomid a acuzat Biserica Ortodoxa Rusa si pe Patriarhul Moscovei ca “&lt;EM&gt;au deviat de la puritatea invataturii ortodoxe&lt;/EM&gt;”&lt;/STRONG&gt;.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In aceeasi publicatie a atacat Grupul celor 8 state puternic industrializate (G8) ca reprezenta “&lt;EM&gt;masoneria mondiala&lt;/EM&gt;”, destinate sa pregateasca sosirea “liderului mondial”, Anticristul, si a atras atentia asupra oricarei cooperari spirituale cu acest grup “&lt;EM&gt;periculos&lt;/EM&gt;”.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Diomid, de asemenea, a cerut&lt;/STRONG&gt; desfiinarea Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, afirmand ca Biserica ar trebui sa refuze comunicarea cu cei din alte religii, cerand in acelasi timp &lt;STRONG&gt;oamenilor sa refuze acceptarea pasapoartelor moderne sau a numarului unic de impozitare (echivalentul CNP in Romania) pe motiv ca ar fi “impregnate” cu “semnul fiarei”, precum si folosirea telefoanele celulare considerate un pacat.&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Decizia Sinodului Episcopilor&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In prima zi a Sinodului, sustinatorii lui Diomid au facut mai multe proteste si procesiuni la Moscova pentru sustinerea sa, ajungandu-se chiar sa intre in conflict stradal cu un grup de tineri activisti pro-Kremlin care s-a lasat cu raniti de ambele parti. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Mark, episcop de Yegoryvsk si secretar al grupului de lucru din Sinod care s-a ocupat de “cazul Diomid”, a afirmat miercuri, 25 iunie 2008, ca participantii la Sinodul Episcopilor “&lt;EM&gt;au denuntat in unanimitate actiunile lui Diomid&lt;/EM&gt;”.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Judecarea “cazului Diomid” s-a facut in lipsa, acesta pretextand ca nu poate fi prezent la Sinod din cauza sanatatii. Patriarhul Moscovei, insa, a fost nesatisfacut cu acest motiv al absentei, considerandu-l pueril. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Am tolerat pentru o lunga perioada de timp fiecare acuzatie si atac. Afirmatiile sale au smintit insa oamenii&lt;/EM&gt;”, a afirmat Patriarhul Alexei al Moscovei si intregii Rusii.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Intr-o resolutie, un grup de lucru din cadrul Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse a spus ca nu exista nici un motiv sa se considere anti-national guvernul sustinut de marea masa a oamenilor. S-a adaugat ca Biserica Ortodoxa intotdeauna si-a exprimat ingrijorarea cu privire la fenomene sociale negative cum ar fi stratificarea sociala, problemele demografice si promovarea publica a comportamentului imoral. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In aceeasi rezolutie s-a afirmat ca, &lt;STRONG&gt;chemarea lui Diomid pentru oprirea comunicarii cu alte denominatii si religii este o &lt;U&gt;manifestare sectara si schismatica&lt;/U&gt;&lt;/STRONG&gt;.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Cu toate acestea, Sinodul i-a oferit lui Diomid sansa sa se pocaiasca, afirmand ca in acel caz decizia de caterisize a lui va fi suspendata.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Episcopul Diomid, insa, a refuzat sa se pocaiasca pentru atitudinea sa, celebrand in continuare servicii religioase cu toate ca Sinodul i-a interzis acest lucru. In slujba pe care a tinut-o duminica, 29 iunie 2008, in Anadyr, capitala regiunii Churhotka, Diomid a afirmat in fata credinciosilor ca nu se va pocai pentru ca nu se considera vinovat de nimic.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Schisma episcopului Diomid nu e prima in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse dupa desfiintarea Uniunii Sovietice. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Preotul Gleb Yunim, activist al drepturilor omului, a fost caterisit dupa ce a refuzat sa se supuna restrictiei din partea Bisericii ce prevedea clericilor ca nu pot candida pentru Parlament. Intr-o scrisoare deschisa adresata Patriarhului Alexei, si acesta a ridicat cateva probleme foarte sensibile: implicarea foarte adanca a Bisericii Ortodoxe Ruse in politica, “sanatatea” spirituala a ierarhiei, nevoia unei reforme a administratiei bisericii sau necesitatea unei&amp;nbsp;cereri de iertare publica din partea ierarhiei Bisericii pentru colaborarea cu regimul sovietic. Dupa caterisirea sa, Yunim a pus bazele Bisericii Ortodoxe Ruse Autonome.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Pozitia episcopului Hilarion al Vienei&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Episcopul Diomid de Chukotka este un instrument in mainilor unor forte care doresc cu orice chip crearea unei alternative Bisericii Ortodoxe Ruse in Rusia&lt;/EM&gt;”, afirma episcopul Hilarion de Viena si Austria, reprezentantul Patriarhiei Moscovei la Institutiile europene, la inceputul acestei luni.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Avem de a face cu un proiect pe care cineva intentionat il promoveaza. Iar episcopul Diomid este folosit sa i se asocieze ca persoana, in timp ce obiectul este crearea unei alternative la Biserica Ortodoxa Rusa cu un nume similar&lt;/EM&gt;”, afirma episcopul Hilarion.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Acesta afirma ca deja exista asemenea structuri in Rusia, insa acestea “&lt;EM&gt;sunt prea marginale si prea mici&lt;/EM&gt;”, care mai mult dau impresia unor “&lt;EM&gt;Biserici virtuale&lt;/EM&gt;”, cu episcopi “&lt;EM&gt;doar cu numele&lt;/EM&gt;” dar, probabil, fara credinciosi.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;&lt;U&gt;Amestecul pe care episcopul Diomid ni-l serveste ca ideologie, incluzand lupta impotriva asa numei erezii a ecumenismului sau lupta impotriva telefoanelor celulare, &lt;STRONG&gt;sunt idei absurde care cu greu pot fi digerate de oamenii normali&lt;/STRONG&gt;&lt;/U&gt;&lt;/EM&gt;”, este de parere episcopul Hilarion. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Cu siguranta, episcopul Diomid nu va fi de acord cu decizia Sinodului, spunand ca «Eu sunt Biserica, nu ei». &lt;U&gt;Deja a numit Sinodul Episcopilor ca fiid un «Sinod de talhari»&lt;/U&gt;. In cele din urma el si-ar putea decerna siesi ceva titlu, de exemplu Patriarhul a toata Rusia, exarh de Olanda sau Mitropolit de Irlanda. Asemenea lucruri s-au mai intamplat in trecut, din pacate&lt;/EM&gt;”, noteaza&amp;nbsp;Hilarion.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Este foarte important pentru Biserica Ortodoxa Rusa sa isi faca cunoscuta pozitia in astfel de situatii, afirma episcopul Hilarion. In ziua de astazi multi clerici nu au curajul sa intre intr-o controversa deschisa cu oponentii lor deoarece stiu ca vor fi facuti cu noroi. “&lt;EM&gt;De fiecare data cand mi se cere sa comentez cu privire la vreo actiune a lui Diomid, stiu ca voi fi lovit intr-un articol postat pe ceva portal. Aceasta este realitatea zilelor noastre – fiecare poate ce vrea, namaifiind nevoie sa dovedeasca&lt;/EM&gt;”, a conclus episcopul Hilarion. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Presedintele Rusiei Medvedev i-a atitudine&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Cu toate ca separarea Bisericii de Stat este garantata de constitutia post-sovietica in Rusia, presedintele rus &lt;STRONG&gt;Dmitry Medvedev&lt;/STRONG&gt;, vorbind in urma cu doua saptamani la ceremonia care marca aniversarea a 1,020 de ani de la adoptarea crestinismului ortodox de precursorii statului Rus, a dat semnale de suport pentru intentia Bisericii Ortodoxe Ruse de a-l reduce la tacere pe Diomid.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Medvedev a spus ca Sinodul Episcopilor “&lt;EM&gt;a afirmat unitatea Bisericii Ortodoxe Ruse in plinatatea ei si a plasat o bariera impotriva eforturilor de o divide&lt;/EM&gt;”. &lt;U&gt;De asemenea, el a afirmat ca se opune “auto-izolarii” Bisericii Ortodoxe Ruse sugerate de Diomid si ca credinta dominanta in Rusia ar trebui sa duca tara mai aproape de tarile vestice decat sa amplifice diferentele dintre ele.&lt;/U&gt; &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;U&gt;Adopatarea crestinismului acum o mie de ani a integrat Rusia intr-o “&lt;EM&gt;Europa si lume mai progresista&lt;/EM&gt;”, si a format o baza pentru “idealuri &lt;EM&gt;morale si umanistice pe care le avem in comun cu Europa&lt;/EM&gt;”,&lt;/U&gt; a conclus &lt;STRONG&gt;Medvedev&lt;/STRONG&gt;.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Caterisirea Episcopului Diomid si afurisirea Patriarhului Alexei&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Dupa cum era de asteptat, episcopul Diomid nu s-a supus deciziilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, prin urmare a fost caterisit, fiind depus din toate drepturile de episcop si cleric pe care le avea.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Ca raspuns, episcopul Diomid, la randul lui, l-a “anatemizat” pe Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei si intregii Rusii.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Intr-un document remis publicatii joi, 17 iulie 2008, de catre episcopul Diomid se spune ca acesta la “anatemizat” si pe reprezentantul Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Kiril de Minsk si Slutsk, si “&lt;EM&gt;toti predecesorii lor care au participat la lovitura de stat anti-monarhica din luna februarie 1917&lt;/EM&gt;”.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In acelasi document episcopul Diomid afirma ca intentioneaza sa isi conduca episcopia independent de “&lt;EM&gt;ierarhia eretica&lt;/EM&gt;”. De asemenea, considera Episcopiile de Moscova, Smolensk, Minsk si altele ca fiind vacante pe motiv ca episcopii lor au fost caterisiti, si “&lt;EM&gt;isi rezerva dreptul sa «conduca» si credinciosii din acestea&lt;/EM&gt;”. De asemenea, in aceeasi scrisoare, s-a proclamat pe sine capul Scaunul Patriarhal de la Moscova.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Biserica Ortodoxa Rusa a calificat afirmatile lui Diomid ca “nonsens” si a cerut rugaciuni pentru intoarcerea acestuia. Episcopul Alexander de Baku si Regiunea Caspica a adaugat intr-o conferinta de presa ca o excomuniune formala poate fi anuntata doar de foruri superioare ale Bisericii, ca Sfantul Sinod sau Sinodul Episcopilor. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Pr. Vsevolod Chaplin&lt;/STRONG&gt;, inalt oficial in Patriarhia Moscovei, a spus ca scrisoarea de excomunicare a Patriarhului Alexei din partea episcopului Diomid a fost publicat pe site-ul portal-credo.ru, care e stiut ca se bucura de fiecare problema cu care confrunta Biserica Ortodoxa Rusa. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Acelasi preot regreta ca Diomid a abandonat Biserica Ortodoxa Rusa pentru “&lt;EM&gt;un grup mic de sustinatori, care incearca sa-l convinga ca el este singurul lider spiritual adevarat al Rusiei&lt;/EM&gt;”.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;“&lt;EM&gt;Usa pocaintei este inca deschisa, insa, pentru episcopul Diomid&lt;/EM&gt;”, a incheiat pr. Chaplin.&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a404-Episcopul-ortodox-rus-anti-ecumenist-Diomid-caterisit-de-Sinodul-Bisericii-Ortodoxe-Ruse.aspx</link><pubDate>Fri, 18 Jul 2008 11:19:09 GMT</pubDate></item><item><title>Parintele ortodox roman Boian Alexandrovici din Timoc amenintat de ortodocsii sarbi</title><description>&lt;P&gt;&lt;EM&gt;Chiar daca nu mai tine de Banat, parintele Boian nu poate fi caterisit de sarbi&lt;/EM&gt;&lt;BR&gt;&amp;nbsp;&lt;BR&gt;O noua stire despre intelegerea a doua "biserici surori" vine, de data aceasta, in legatura cu Biserica Ortodoxa Sarba si Biserica Ortodoxa Romana. Saptamana aceasta au reinceput discutiile despre o eventuala caterisire a preotului roman din Timoc (Serbia), &lt;STRONG&gt;Boian Alexandrovici&lt;/STRONG&gt;, din partea B.O.S.-ului, institutie care ar putea sa il cateriseasca pe protopopul de Dacia Ripensis tot asa de canonic ca si o eventuala biserica ortodoxa din Tara de Foc, dat fiind ca parintele Boian tine de B.O.R., si, mai explicit, de Patriarhul Daniel. Pana in 2006, Protopopiatul de Dacia Ripensis era subordonat Mitropoliei Banatului, dar o schimbare convenita intre B.O.R. si B.O.S. in legatura cu statutul episcopului Daniil, din Varset, a restrans jurisdictia Vicariatului de Varset, inca neridicat legal la rangul de episcopie, la teritoriul Banatului Sarbesc. Cu toate acestea, excluderea parintelui Boian de sub jurisdictia banateana nu il lasa "in vant", ca oricine care vrea sa isi ascuta cutitul caterisirii sa il poata incerca pe preotul roman dupa cum ii e voia. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;&lt;U&gt;File de istorie ingropate in pamantul sarbesc&lt;/U&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;BR&gt;&lt;STRONG&gt;Parintele Boian Alexandrovici este cel care a construit singura biserica din Timoc unde se slujeste in limba romana. B.O.S.-ul nu a fost niciodata de acord cu acest lucru iar parintele Boian a fost judecat si condamnat de autoritatile sarbe, la puscarie cu suspendare, pentru indrazneala de a da o biserica unei populatii de circa 300.000 de romani din Serbia Rasariteana, a fost amenintat cu moartea si este in permanenta sicanat.&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In ceea ce priveste B.O.S.-ul, e bine sa reamintim doua evenimente intamplate pe teritoriul sarb. In 8 martie 2008, la Malainita se sfintea piatra de temelie a celei de-a doua biserici in care urmeaza sa se tina slujba in romana in Valea Timocului. Pe actul care a fost pus la piatra de temelie si care ne-a fost prezentat, inainte, tuturor celor prezenti, scrie "Patriarhia Ortodoxa Romana, Protopopiatul Ortodox Roman al Daciei Ripensis". Tot asa cum si la Mesici, in Voivodina, in 6 aprilie, in prezenta a doi episcopi ai B.O.R., a fost pus, la piatra de temelie a bisericii romanesti ce se construieste acolo, un act pe antetul caruia scrie "Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, Mitropolia Banatului, Episcopia Daciei Felix". Este interesant de stiut cum de doreste B.O.S.-ul sa cateriseasca un preot al altei biserici. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;L-am contactat pe parintele&lt;STRONG&gt; Boian Alexandrovici &lt;/STRONG&gt;pentru a afla ce s-a intamplat nou pe frontul relatiilor sale cu B.O.S.-ul. Protopopul de Dacia Ripensis ne-a declarat : "&lt;EM&gt;Am capatat invitatie sa ma duc ieri (n.n. - 15 iulie) la episcopul Iustin si sa duc documente ca sa arat pe ce baza slujesc. I-am raspuns episcopului sarb, in scris, ca fara binecuvantarea Patriarhiei Romane nu merg. Noi de multe ori uitam ca &lt;U&gt;noi am infiintat aicea Protopopiatul Dacia Ripensis. Daca ne intoarcem indarat in istorie, episcopii daco-romani le-au infiintat. Au venit slavii si le-au distrus si le-au stricat, au facut jurisdictia lor, cand Chiril si Metodiu i-au increstinat.&lt;/U&gt; Si asa a fost pana acum cativa ani. Noi numa reactivam o bucatica din aia ce am avut aicea. Vrem sa avem macar ceva. &lt;U&gt;Episcopul Iustin zice ca da drept sa facem slujba in romana daca trecem la B.O.S. Dar cine l-a oprit sa faca asta pana acum, in 153 de sate curat romanesti si 48 mixte? El cere sa trecem la B.O.S. si pe de alta parte cere caterisirea&lt;/U&gt;&lt;/EM&gt;".&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;&lt;U&gt;Boian este al nostru!&lt;/U&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;BR&gt;Contactat pentru a oferi viziunea Patriarhiei Romane in legatura cu statutul si problemele preotului roman Boian Alexandrovici, parintele &lt;STRONG&gt;Constantin Stoica&lt;/STRONG&gt;, purtatorul de cuvant al institutiei, &lt;U&gt;ne-a declarat ca situatia parintelui Boian este cunoscuta la nivelul Patriarhiei Romane, de care tine acest preot, si ca in timpul Sfantului Sinod care s-a desfasurat la Bucuresti in 8 - 9 iulie s-a luat in discutie si situatia din Timoc, hotarandu-se a nu se tine seama de scrisorile venite din Serbia cu scopul de a agrava situatia parintelui Boian&lt;/U&gt;. De asemenea, in sedinta din care parintele Stoica tocmai iesise, (in 16 iulie la pranz) s-au discutat pretentiile sarbilor asupra preotului roman. "&lt;EM&gt;In permanenta Consiliului National Bisericesc s-a discutat aceasta noua problema (n.n. - in 4 iulie a ajuns la preotul Boian Alexandrovici scrisoarea prin care episcopul Iustin ii cerea sa se prezinte la el pe data de 15 iulie). Fiind o problema extrem de grava, la urmatoarea sedinta a Sfantului Sinod, care va avea loc in toamna, se va analiza situatia din Timoc. In corespondenta pe care o vom purta cu episcopul Iustin se va preciza acest lucru. Partea sarba nu respecta angajamentele pe care si le-au luat ambele parti in aprilie 2006, la ultima intalnire a comisiilor B.O.R. - B.O.S. cu privire la Timoc. Ne place sa credem ca discutam cu niste frati intru ortodoxie si ca vom putea rezolva aceste probleme&lt;/EM&gt;", ne-a declarat parintele Stoica.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;&lt;U&gt;Enclava ortodoxa din Cluj poate avea idei. Pe cont propriu&lt;/U&gt;&lt;/STRONG&gt;&lt;BR&gt;In contextul in care biserici ortodoxe invecinate au intrebari sau pretentii legate de activitatea membrilor B.O.R., apare initiativa Universitatii "Babes-Bolyai", din Cluj, de a oferi titlul de &lt;EM&gt;Doctor honoris causa&lt;/EM&gt; Patriarhului Alexei al Rusiei. Inainte de a se afla de vreo idee in legatura cu acordarea aceluiasi titlu si episcopului &lt;U&gt;Iustin al Serbiei, care s-a facut remarcat si pentru ca a declarat ca va trimite credinciosii sarbi sa ii bata pe romani si sa ii intoarca la "dreapta credinta"&lt;/U&gt;, &lt;STRONG&gt;i-am solicitat parintelui Stoica o declaratie in legatura cu intentiile Patriarhiei de a marsa la planul clujenilor, stransi in jurul I.P.S.S. Bartolomeu Anania. Si daca Patriarhia trebuie sa il invite in Romania pe Patriarhul Alexei, in cazul ca asa doreste universitatea clujeana.&lt;/STRONG&gt; "&lt;EM&gt;Relatiile cu o biserica ortodoxa sora le purtam direct. Nu trebuie ca Patriarhia sa invite pe nimeni, ea nu poate fi fortata de initiativa nimanui. Aceasta este o idee care va trebui sa fie purtata de Universitatea «Babes-Bolyai» dupa cum cred ei de cuviinta&lt;/EM&gt;", am mai aflat de la &lt;STRONG&gt;purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane&lt;/STRONG&gt;. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;In cazul in care surorile intru ortodoxie continua sa nu respecte faptul ca Biserica Ortodoxa Romana nu trebuie sa dea socoteala nimanui pentru activitatea membrilor sai, s-ar putea sa avem de-a face cu un nou fenomen : surorile vitrege din ortodoxie si bau-bau-ul caterisirilor aruncat peste granite. Cum ramane cu "dreapta credinta"? Se mai gandeste cineva si la ea? &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;RAMONA BALUTESCU&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Sursa: &lt;A href="http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&amp;amp;nr=1465&amp;amp;r=36&amp;amp;a=2"&gt;Timpolis&lt;BR&gt;&lt;/A&gt;&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a403-Parintele-ortodox-roman-Boian-Alexandrovici-din-Timoc-amenintat-de-ortodocsii-sarbi.aspx</link><pubDate>Thu, 17 Jul 2008 23:26:40 GMT</pubDate></item><item><title>IPS Bartolomeu Anania dezminte zvonul ca l-ar invita la Cluj pe Patriarhul Alexei al Moscovei</title><description>&lt;P&gt;Ieri am primit pe adresa noastra urmatorul comunicat din partea pr. Bogdan de la Biroul de presa al Mitropoliei de Cluj pe care-l transmitem in intregime:&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P align=center&gt;&lt;STRONG&gt;Mitropolitul Bartolomeu dezminte zvonul potrivit caruia l-ar invita la Cluj pe Patriarhul Alexei al Moscovei&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Mitropolitul Bartolomeu Anania dezminte zvonul potrivit caruia l-ar invita la Cluj pe Patriarhul Alexei al Moscovei pentru un doctorat honoris causa, iar aceasta din simplul motiv ca, nefiind nici rectorul Universitatii si nici Patriarhul Romaniei, nu are caderea sa o faca. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Cat priveste prezenta Mitropolitului Primat al Kievului la festivitatea proclamarii publice a canonizarii Sfantului Pahomie de la Gledin, ea s-a datorat exclusiv faptului ca ierarhul roman si-a petrecut ultimii ani de viata si a murit in Lavra Pecerska, el apartinand astfel ambelor Biserici. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Biroul de presa &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Comunicatul poate fi gasit si pe site-ul Mitropoliei la adresa: &lt;A href="http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/wordpress/?p=390"&gt;http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/wordpress/?p=390&lt;/A&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Mentionam ca dezmintirea din partea Mitropoliei Ortodoxe a Clujului referitoare la invitatia facuta Patriarhului Alexei al Moscovei vine ca urmare a mai multor informatii aparute in presa cu privire la "binecuvantarea" pe care IPS Bartolomeu Anania a dat-o Facultatii de Teologie Ortodoxe din Cluj pentru&amp;nbsp;propunerea pe care aceasta a inaintat-o Universitatii "Babes-Bolyai"&amp;nbsp;de decernare a titlului de "doctor honoris causa" Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei si intregii Rusii. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Mai multe detalii despre acest subiect gasiti aici: &lt;A href="/a397-Patriarhul-Alexei-al-Rusiei-propus-doctor-honoris-causa-la-Cluj-de-catre-IPS-Bartolomeu-Anania.aspx"&gt;Patriarhul Alexei al Rusiei propus doctor honoris causa la Cluj de catre IPS Bartolomeu Anania&lt;/A&gt;. &lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a402-IPS-Bartolomeu-Anania-dezminte-zvonul-ca-l-ar-invita-la-Cluj-pe-Patriarhul-Alexei-al-Moscovei.aspx</link><pubDate>Thu, 17 Jul 2008 11:12:46 GMT</pubDate></item><item><title>Conferinta internationala "Biserica si protectia mediului"</title><description>&lt;P&gt;In perioada 6-8 iulie, a avut loc la Sibiu o conferinta cu participare internationala, axata pe problematica protectiei mediului. Protectia mediului, care in termeni eclesiastici defineste intreaga creatie, trebuie sa devina o activitate care este tot mai importanta in Romania, pe fondul integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana. Comunitatile si societatea trebuie sa constientizeze valoarea pe care natura o are pentru om. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Conferinta s-a desfasurat la sediul Academiei Evanghelice Transilvania din Sibiu, cu sprijinul mai multor asociatii si fundatii din Germania. In cadrul conferintei, s-au prezentat viziuni ale Bisericilor istorice, referitoare la creatie si tot ceea ce tine de protectia acesteia. Pr. Dr. Dorin Oancea, de la Mitropolia Ardealului Sibiu, a prezentat un referat despre Teologia creatiei din perspectiva ortodoxa. Pozitia Bisericii Evanghelice a fost sustinuta de catre Pr. Dr. Jurgen Henkel, Director al Academiei Transilvania Sibiu si Pr. Gerhard Monninger, Munchen, care au dezbatut teme ca protectia creatiei ca si porunca divina si aportul Bisericilor la o dezvoltare ecologica durabila a Europei. O viziune catolica asupra creatiei, precum si consideratiile actuale asupra protejarii mediului, a fost oferita de catre Pr. Vasiloni Trandafir Florin, Protopop Greco-catolic de Sarmisegetuza si Responsabil Eparhial cu Pastoratia laicilor - Lugoj. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;IMG src="/_pictures/223.jpg"&gt;Pe lista participantilor, s-au regasit teologi, juristi, jurnalisti, profesori si cercetatori, printre care Dl. Cristian Untea (Secretariatul de Stat pentru Culte); Pr. Visarion Alexa (Arhiepiscopia Bucuresti); Pr. Peres Zaharia (Mitropolia Banatului); Andreea Krempels (Manager de Proiecte- Bis. Evanghelica); Ion Longin Popescu (Formula AS) s.a. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Bisericile pot lucra impreuna, dar si fiecare in parte, in vederea informarii in randul societatii asupra pericolelor care se nasc din distrugerea mediului. Bisericile se pot implica in actiuni care sa vizeze cunoasterea mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale. Este necesara prevenirea si combaterea degradarii naturii, precum si armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu, privind utilizarea factorilor de mediu. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Pr. Vasiloni Florin&lt;BR&gt;Protopop de Sarmisegetuza&lt;BR&gt;Responsabil Eparhial cu Pastoratia Laicilor Lugoj&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a401-Conferinta-internationala-Biserica-si-protectia-mediului.aspx</link><pubDate>Thu, 17 Jul 2008 10:26:31 GMT</pubDate></item><item><title>Prima Liturghie greco-catolica in biserica din Simand dupa 60 de ani</title><description>&lt;P&gt;Duminica, 13 iulie 2008, la ora 8:50 dimineata, biserica greco-catolica din Simand a inceput sa se umple de numerosii credinciosi veniti sa asiste la prima Sfanta Liturghie greco-catolica savarsita in acest lacas de cult dupa 60 de ani.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Biserica greco-catolica din Simand, la fel ca toate proprietatile si bunurile Bisericii Greco-Catolice, au fost confiscate de Statul comunist ateu in 1948 si date, in cea mai mare parte, in folosinta Bisericii Ortodoxe Romane. Dupa 1990 comunitatea greco-catolica din Simand s-a reactivat, insa greco-catolicii nu au fost lasati sa slujeasca in biserica pe care au avut-o. Deoarece dialogul cu fratii ortodocsi nu a dus la nici un rezultat (desi comunitatea ortodoxa are o biserica mare in localitate), in anul 2006 comunitatea greco-catolica a hotarat sa se adreseze justitiei pentru a-si castiga dreptul sa intre in biserica de care a fost deposedata in 1948. Procesul a fost castigat de partea greco-catolica printr-o sentinta definitiva si irevocabila, astfel ca pe data de 10 aprilie 2008 a avut loc o intalnire intre reprezentantii ortodocsi si greco-catolici in vederea preluarii lacasului de cult de partea greco-catolica. Partea ortodoxa a refuzat predarea lacasului de cult, lucru care a obligat partea greco-catolica la deschiderea unui proces pentru evacuare. &lt;STRONG&gt;Totusi, pana la urma dragostea crestina si respectul reciproc a invins, astfel ca pe data de 10 iulie a.c., intr-o atmosfera frateasca, in spiritul Evangheliei Domnului Cristos, partea ortodoxa a predat un rand de chei de la biserica partii greco-catolice, convenindu-se – de comun acord – un program liturgic alternativ avantajos de ambele parti.&lt;/STRONG&gt;&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Sfanta Liturghie a inceput Duminica la ora 9 si a fost savarsita de pr. Roman Dubestean, paroh greco-catolic in Simand, pr. Danut Ciuban, paroh in Sintea Mare si Chisineu Cris, si pr. Marius Crisan, paroh in Cherelus.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Liturghia a fost inaltatoare, iar credinciosii au ascultat-o cu multa evlavie, multi fiind miscati pana la lacrimi convinsi fiind de lucrarea de har si unicitatea evenimentului la care participa. Prezenta la Liturghie a fost numeroasa, la cei circa 250 de credinciosi greco-catolici din Simand alaturandu-se circa 100 de credinciosi veniti din Sintea Mare, si mai multi din Chisineu Cris si Cherelus.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;La sfarsitul Sfintei Liturghii a predicat parintele paroh Dubestean care, sintetizand Cuvantul Evangheliei, a avut pentru credinciosi urmatorul mesaj: "&lt;EM&gt;Va iubesc pe toti, indiferent de confesiune..."&lt;/EM&gt; si&amp;nbsp; "&lt;EM&gt;Imi doresc din suflet sa am o buna colaborare cu toate cultele, dorindu-mi sa pastoresc aceasta turma dupa invatatura Mantuitorului&lt;/EM&gt;".&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Momentul de sarbatoare pentru comunitatea greco-catolica din Simand a fost onorat si prin prezenta reprezentantilor celorlalte culte din Simand, a numeroase oficialitati si oaspeti de seama.&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;O bucurie deosebita a fost cauzata de prezenta celor doi preoti ortodocsi care slujesc in aceeasi biserica si care au asistat la Liturghia greco-catolica.&lt;/STRONG&gt; Au mai fost prezenti credinciosi adventisti in frunte cu pastorul lor Narcis Ardelean, secretarul conferintei Banat a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, precum si credinciosi penticostali si baptisti. Cu totii au vrut sa fie alaturi de noi la aceasta bucurie a intrarii in biserica greco-catolica.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Au participat si oficialitatile din Simand, in frunte cu domnul primar Dan Simon si viceprimar Florin Dema, la care s-a alaturat si domnul Mihai Ban, primar in Sintea Mare.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Printre personalitatile participante au fost si artisti indragiti ai muzicii noastre populare, domnul Ilie Medrea din Sebes Alba impreuna cu sotia, care a si avut un cuvant de sustinere pentru parintele Roman Dubestean, Raoul, Gelu Voicu si Florica Zaha, care i-a daruit parintelui Dubestean un rand de vesminte preotesti noi si un crucifix.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;La sfarsit au luat cuvantul domnul Ilie Medrea, apoi &lt;STRONG&gt;primarul comunei Simand care a laudat abnegatia cu care parintele Dubestean a luptat pentru a castiga biserica greco-catolica, dar si intelepciunea pe care au avut-o preotii ortodocsi atunci cand au inteles ca a venit vremea sa le permita greco-catolicilor sa slujeasca in biserica care a apartinut cultului greco-catolic pana in 1948&lt;/STRONG&gt;.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Ceea ce s-a intamplat in Simand&lt;/STRONG&gt;, a subliniat primarul Dan Simon, &lt;STRONG&gt;poate servi ca model de rezolvare pentru toate comunitatile in care exista tensiuni intre ortodocsi si greco-catolici&lt;/STRONG&gt;. Acesta i-a urat apoi parintelui paroh greco-catolic succes in misiunea sa, asigurandu-l de tot sprijinul sau si al Primariei Comunei Simand.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Domnul Mihai Ban, primarul comunei Sintea Mare, a vorbit despre faptul ca de 10 ani de cand exista in Sintea Mare biserica greco-catolica, lucrurile se desfasoara normal, iar Bisericile sunt intr-o armonie frateasca, care face mult bine credinciosilor.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;A mai vorbit si pastorul adventist Narcis Ardelean, aratand bucuria pe care o simte stand alaturi de noi, respectul si dragostea frateasca pe care o are pentru Biserica Greco-Catolica.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;La sfarsit credinciosii au fost serviti cu suc si cozonaci, iar oficialitatile si consilierii parohiali au fost invitati la caminul cultural, la o agapa frateasca.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Ii multumim Bunului Dumnezeu pentru acest minunat dar pe care i l-a dat in acest an comunitatii greco-catolica din Simand ca, dupa 60 de ani de la suprimarea Bisericii Greco-Catolice, sa se repare o nedreptate facuta romanilor de regimul comunist. Ii multumim si Preasfintitului Alexandru Mesian care ne-a sustinut in acest demers, precum si preotilor greco-catolici care, atat in perioada clandestinitatii si persecutiei cat si dupa 1990, au tinut vie flacara credintei greco-catolice. De asemenea, multumim si credinciosilor greco-catolici din Simand care, cu toata persecutia suferita sub regimul comunist si greutatile indurate dupa 1990, nu si-au abandonat credinta. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Nu in ultimul rand, multumim preotilor ortodocsi pentru dragostea crestina si respectul fratesc de care au dat dovada&lt;/STRONG&gt;, precum si tuturor celor care ne-au ajutat si sustinut sa ajungem aceasta mare sarbatoare.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Sa fie intr-un ceas bun, si un exemplu de urmat pentru alte comunitati unde exista situatii similare.&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Domnul fie laudat!&amp;nbsp;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;A consemnat pr. Danut Ciuban&lt;BR&gt;paroh roman unit greco-catolic in Sintea Mare si Chisineu Cris&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a400-Prima-Liturghie-greco-catolica-in-biserica-din-Simand-dupa-60-de-ani.aspx</link><pubDate>Tue, 15 Jul 2008 12:11:28 GMT</pubDate></item><item><title>Patriarhul Alexei al Rusiei propus doctor honoris causa la Cluj de catre IPS Bartolomeu Anania</title><description>&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;Cu binecuvantarea IPS Bartolomeu Anania, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj a inaintat rectoratului Universitatii "Bases-Bolyai" propunerea decernarii titlul de doctor honoris causa Patriarhului Alexei II al Moscovei si intregii Rusii.&lt;/STRONG&gt;&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Contact de saptamanalul &lt;A href="http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&amp;amp;nr=1463&amp;amp;r=36&amp;amp;a=2"&gt;Timpolis&lt;/A&gt; despre acest subiect, &lt;STRONG&gt;pr. prof. Ioan Chirila&lt;/STRONG&gt;, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Cluj, afirma: "&lt;EM&gt;&lt;U&gt;Cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, s-a inaintat rectoratului Universitatii «Babes-Bolyai» propunerea de decernare a titlului de doctor honoris cauza patriarhului Alexei, urmand ca rectorul sa decida pasii urmatori&lt;/U&gt;. Cursul este asa: eu fac propunerea rectoratului, iar cel care poarta discutiile pe mai departe este rectorul. Am avut cu el o discutie tehnica acum trei saptamani despre acest lucru. Trebuie sa obtinem si acceptul patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane. Bineinteles ca ma consult si cu Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu, deoarece facultatea noastra are o subordonare dubla, fata de ierarh si fasa de Ministerul educatiei. Inalt prea Sfintia Sa a aderat la idee, spunand ca trebuie sa se respecte toate diligentele. O astfel de decernare este mult mai complicata, fiind vorba de mari personalitati eclesiastice. &lt;U&gt;Am crezut de cuviinta ca, dupa ce am acordat acest titlu si altor personalitati eclesiastice, ar fi potrivit macar sa incercam sa facem acest lucru si pentru patriarhul Alexei, pentru ca ocupa un loc important in viata bisericii ecumenice si noi, zona Transilvaniei, am avut relatii interbisericesti sustinute cu ei. Actualmente exista necomunicare din cauza zonei din Moldova. Am crezut ca am putea ajuta la restabilirea comunicarii.&lt;/U&gt; Efectul nu s-ar simti doar la nivelul universitatii noastre.&lt;/EM&gt;"&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Potrivit reprezentantilor UBB, procedura de acordare a titlului de doctor honoris causa in acest caz este mai complexa, Patriarhia Romana urmand sa lanseze invitatia. "&lt;EM&gt;Se va discuta aceasta propunere si, daca va fi aprobata, ea va fi inaintata Patriarhiei Ortodoxe Romane, care va face invitatia&lt;/EM&gt;", a declarat purtatorul de cuvant al UBB, &lt;STRONG&gt;Adina Florescu&lt;/STRONG&gt;, citata de &lt;A href="http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=14428"&gt;Ziua de Cluj&lt;/A&gt;. &lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;STRONG&gt;PS Ciprian Campineanul&lt;/STRONG&gt;, episcop vicar patriarhal, a afirmat ca atunci cand vor primi solicitarea Universitatii "Babes-Bolyai", Patriarhia Romana isi va face datoria si-l va invita pe Patriarhul Alexei al Moscovei si al intregii Rusii in Romania, dar si-a exprimat scepticismul ca Intaistatatorul Rusiei va accepta invitatia: "&lt;EM&gt;Nu cred ca va veni personal. Probabil va trimite un reprezentat care sa-i ridice titlul de Doctor Honoris Causa, asa cum a facut si Papa Benedict al XVI-lea anul trecut, care a primit titlul aceleiasi universitati prin intermediul unui cardinal&lt;/EM&gt;". (&lt;A href="http://www.ziarulfaclia.ro/Patriarhul-Alexei---posibil-Doctor-Honoris-Causa-al-Universitatii-Babes-Bolyai-+12904"&gt;Ziarul Faclia&lt;/A&gt; de Cluj)&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Alexei al II-lea este, incepand cu 1990, al saisprezecelea Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii.&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Relatiile dintre Biserica Ortodoxa Romana si Rusa sunt in prezent glaciare datorita reactivarii, la finele anului trecut, a trei episcopii romanesti pe teritoriul Republicii Moldova de catre Patriahia Romana. Ruperea dialogului cu Biserica Ortodoxa Romana e motivata de Patriarhia Moscovei de faptul ca Republica Moldova e teritoriul ei canonic, si "&lt;EM&gt;e anticanonic pentru orice alte biserica ortodoxa autocefala sa isi deschida eparhii pe teritoriul ei&lt;/EM&gt;" (cf. &lt;A href="http://www.interlic.md/Politic/3730.html"&gt;Interlic.md&lt;/A&gt;).&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Mentionam ca intr-o recenta scrisoare trimisa Patriarhului rus de la Moscova, Patriarhia Constantinopopului recunoaste aceste pretentii teritoriale canonie ale Bisericii Ortodoxe Ruse asupra Republicii Moldova si o sustine pe aceasta in conflictul pe care-l are cu Patriarhia Romaniei.&lt;/P&gt;
&lt;P align=center&gt;*&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&amp;nbsp;&amp;nbsp; *&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;Articole in presa romaneasca pe acelasi subiect:&lt;/P&gt;
&lt;P&gt;&lt;A href="http://www.interesulpublic.ro/11-07-2008/iPS-Anania-il-ataca-din-nou-pe-PF-Daniel-Babes-Bolyai-vrea-sa-l-decoreze-pe-Patriarhul.html"&gt;IPS Daniel il ataca din nou pe PF Daniel - "Babes-Bolyai" vrea sa-l decoreze pe Patriarhul Alexei al Rusiei&lt;/A&gt; - Interesul Romanesc&lt;BR&gt;&lt;A href="http://www.cotidianul.ro/ps_bartolomeu_il_invita_la_cluj_pe_patriarhul_rusiei_aleksei-51436.html"&gt;IPS Bartolomeu il invita la Cluj pe Patriarhul Rusiei, Aleksei&lt;/A&gt; - Cotidianul&lt;BR&gt;&lt;A href="http://www.romanialibera.ro/a129550/patriarhul-aleksei-propus-doctor-de-catre-bartolomeu.html"&gt;Patriarhul Aleksei, propus Doctor de catre Bartolomeu&lt;/A&gt; - Romania Libera&lt;BR&gt;&lt;/P&gt;</description><link>http://www.greco-catolica.org/a397-Patriarhul-Alexei-al-Rusiei-propus-doctor-honoris-causa-la-Cluj-de-catre-IPS-Bartolomeu-Anania.aspx</link><pubDate>Mon, 14 Jul 2008 02:12:53 GMT</pubDate></item></channel></rss>