Home : Stiri : 2008-08-04
Doriti sa primiti pe e-mail noutati de pe site? Aflati mai multe aici!

Nu l-am uitat pe Barnutiu!

04.08.2008, Zalau - Greco-Catolica.org Afisari: 6287   Tipareste articol     Trimite acest articol pe e-mail
Simion Barnutiu
Simion Barnutiu

Istoria Bisericii Greco-Catolice si a poporului roman in general este legata indisolubil de viata si activitatea unor mari personalitati. Personalitati care, din pacate, nu de putine ori sunt puse in urma evenimentelor cotidiene. Biserica nu are voie sa uite de marile sale personalitati care i-au intregit istoria.

Biserica noastra a format de-a lungul timpului personalitati deosebite, laici sau clerici, care au avut o prestigioasa activitate intelectuala in slujba poporului roman.

Din tinuturile Silvaniei s-au ridicat oameni de seama care si-au adus contributia lor la istoria acestui popor. Sunt nenumarati salajeni care de-a lungul timpului au fost deopotriva buni romani si fideli greco-catolici. Amintim aici doar cateva nume: Simion Barnutiu, A. Barbulovici, Iuliu Maniu sau, mai recent, Corneliu Coposu... Ca romani nu ne este permis sa-i uitam!

Nu sunt adeptul unui patriotism gratuit, de aceea consider ca nu depasesc bunul simt atunci cand leg numele lor de Biserica Greco-Catolica. Vreau doar sa amintesc ca acesti eroi nationali au fost in primul rand oameni carora cartile vladicii Grigore Maior transportate in carute trase de boi dinspre Blaj spre Sarauad au adus roade.

Simt cu sinceritate nevoia sa spun ca radacina actiunii de comemorare a marelui roman Simion Barnutiu e initiativa Preasfintitului Virgil Bercea, care inca de la inceputul acestui an vorbea despre "Anul Barnutiu". Actiunea "20-21 iulie" e doar preludiul simpozionului dedicat lui Barnutiu din luna octombrie a acestui an, eveniment caruia Episcopia greco-catolica de Oradea si Muzeul Judetean de Istorie Salaj, alaturi de distinsi istorici contemporani, ii vor evoca memoria marelui revolutionar pasoptist roman.

Luni, 21 iulie a.c., s-au implinit 200 de ani de la nasterea lui Simion Barnutiu. Prestigioasa activitate intelectuala a celui care s-a nascut la Bocsa acum doua secole nu putea fi trecuta cu vederea. Biserica noastra a marcat aceasta aniversare prin doua momente:

Duminica, 20 iulie la Bocsa, s-a oficiat in capela parohiala - dupa cum era firesc - o Sf. Liturghie, iar in fata monumentului marelui carturar roman un parastas. Liturghia a fost oficiata de Parintele Vicar foraneu al Silvaniei Gheorghe Turcas, Parintele Protopop de Zalau Valer Parau, Parintele Vasile Aciu, parohul locului, si Parintele Petru Pestean din parohia Zalau II. Momentul spiritual a fost intregit de participarea Corului bisericii greco-catolice Sfanta Familie din Zalau condus de profesorul Grigore Grigorut. Au venit la Bocsa din partea Muzeului Judetean de Istorie Salaj, d-na directoare Elena Musca si istoricul Marin Pop. Trebuie sa consemnez faptul ca, credinciosii veniti la acest eveniment s-au simtit cu adevarat ca sunt romani greco-catolici!

In discursurile rostite langa bustul aflat in curtea muzeului, cei doi reprezentati ai Muzeului Judetean au evidentiat personalitatea marelui revolutionar sub doua aspecte: Barnutiu un ganditor modern al vremii sale (momentul Revolutiei de la 1848) si Barnutiu un promotor de scoala romaneasca in Transilvania si Moldova. Printre altele, celor prezenti li s-a reamintit faptul ca in urma cu o suta de ani erau prezenti la Bocsa peste 1000 de romani, care au subscris initiativei de a construii o biserica la Bocsa in cinstea marelui salajean.

Luni, 21 iulie la Sanmihaiu Almasului, alaturi de preotii care au participat la festivitatile de la Bocsa au venit si preotii Simion Maries (Parohia Zalau III), Daniel Bertean (Parohia Zalau I), Ciprian Robotin (Parohia Zalau I) si Cristian Borz (Parohia Badacin). Preotii greco-catolici si zecile de credinciosi au comemorat printr-un Te Deum, la Fantana Gorgana (locul decesului lui Barnutiu), memoria marelui carturar roman.

Momentul de la Gorgana a fost intregit de cateva alocutiuni: profesorul de istorie Liviu Cosma (fiu al comunei Sanmihaiu Almasului) a prezentat succint simbolul monumentului, amintind celor prezenti importanta lui Simion Barnutiu in devenirea nationala, deplangand totodata lipsa de implicare a romanilor in astfel de momente solemne. La randul sau, istoricul Marin Pop, a prezentat cateva momente din viata si activitatea patriotului salajean. Ultimul discurs a fost al doctorului Liviu Garbea care a accentuat necesitatea organizarii unor evenimente de mai mare amploare pentru personalitatile reprezentative ale poporului roman. Cei prezenti au multumit viceprimarului comunei, prezent la aceasta actiune, pentru atentia acordata.

Trebuie sa amintesc faptul ca la cele doua momente religioase preotii si credinciosii prezenti s-au rugat si pentru Alimpiu Barbulovici - vicarul Silvaniei de altadata -, o alta personalitate importanta ce isi duce somnul de veci la Bocsa.

Nu trebuie neglijat faptul ca, la finalul comemorarii de la Gorgana, cei prezenti au dorit sa marcheze bicentenarul Barnutiu prin punerea primei pietre de temelie la o asociatie culturala care se va ingriji ca pe viitor memoria lui Simion Barnutiu sa fie cinstita asa cum se cuvine.

Sperantele sunt marete, dar romanii nu trebuie sa-si uite inaintasii importanti, oamenii de cultura si luptatorii pentru identitatea nationala a romanilor din Transilvania.

Inchei prin a reaminti tuturor cugetarea lui Barnutiu de pe monumentul de la Fantana Gorgana: "Tineti cu poporul, toti, ca sa nu rataciti!"…

Pr. Valer Parau
Protopop greco-catolic de Zalau

Comentarii
05.09.2008 Nu l-am uitat pe Barnutitu de Ioan Marinoiu
Greco-catoicii nu l-au uitat pe in Barnutiu, dar l-au uitat romanii cei peste 18 miloane de ortodocsi care cred ca ortodoxia este credinta adevarata. O fi, nu zic nu, dar ma intreb de Papa cel rau conduce 1.2 miliarde de credinciosi si, de cei cei 4 patriarhi ecumenici si cei 4-5 patriarhi neecumenici au numai circa 173 milioane de credinciosi. Ma intreb de ce milioane de credinciosi ortodocsii lucreaza in occident la catolici, protestanti si neoprotestantii. Primii care ar trebiu sa-l slaveasca si sa nu-l uite pe Barnutiu e BOR pentru ca le-a fost director la Seminarul din Iasi, romanii nu trebuie sa-l uite pe Barnutiu ca el a organizat Marea Adunare Nationala pe Capia Libertatii de la Blaj la 1848, la care au participat Cuza, Kogalniceau si unde s-au inspirat de a scutura jugul greco-slav care apasa ca un munte peste cultura romailor.

In Catedrala Greco-Catolica din Blaj, nu in Catedrala Ortodoxa din Sibiu, Simion Barnutiu a citit Proclamatia catre poporul roman. Dar acest lucru romanii la-u uitat. De ce cultura balcanica merge pe ideea sa furam de la alti ca sa ne mentinem sa ne justificam existenta.

Marire tie Simion Barnutiu, marire tie iti spun romanii cu suflet latini.
07.09.2008 sa nu-l uitam pe Simion Barnutiu de Ioan Marinoiu
Sa nu l-am uitat pe Simion Barnutiu ! 06.09. 2008 Comentariu,Ioan Marinoiu
Unirea cu Roma s-a facut in deplina libertate. -1697, Martie 27, Sinodul de la Alba-Iulia, convocat de mitropolitul Teofil acepta Unirea cu Roma…..(la 1054 romanii au fost rupti de Roma , deci, romanii sub Teofil s-au intors la Roma n.p. I.M.). -1698,Octombrie 7, mitropolitul Atanasie Anghel si 38 de protopopi accepta Unirea cu Biserica romano-catolica.

-1699 Octombrie 16 prima diploma leopolidiana recunoaste clerului unit aceleasi privilegii ca si clerului catolic.
-1701 Martie 19 Curte din Viena confirma ca preotii uniti vor avea scutiri acordate clerului catolic.( Istoria Romaniei in date Edi.Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1971, pag 147-148).

Drepturile si privilegiile acordate romanilor uniti din Transilvania,…..nu au fost aplicate din cauza opozitiei magheare, si a ierarhiei ortodoxe sarbesti. Prin intrigi si manevre politice ei au reusit sa impuna romanilor o a doua unire cu conditi umilitoare, si anume; episciopii uniti sa fie numiti de imparat (traditia ortodoxa n.p.I.M.) si, sa fie supravegheati de un calugar iezuit. Conditii pe care Unirea ce-a dintai nu l-ea acceptat. (idem. I.R in date ).

Adepti ai Unirii cele Dintai au fost: Episcopul Ioan Inocentiu Micu Klain si cei trei Corofei ai Sc.Ardelene, Samuil Micu, Ghe, Sincai si Petru Maior.Adeptii Unirii cele de a Doua au luptat si ei pentru drepturile romanilor, fiind numiti de imparat au servit puterea si mai putin natiunea romana.. Reptezentati de seama ai Unirii cele-i de a doua au fost; Episcopii Ioan Bob si Ioan Lemeni., ei, la cerere puterii, au lupta impotriva impotriva Corifeilor. Lupta din sanul Bisericii Unite este deformata de istoricii ortodoxi. ……In paginile de „Drept bisericesc”, reprezinta o invatatura in sensul Unirii cele Dintai din 1697-1698, si impotriva Unirii celei de a Doua din 1701.
Adunarea de pe Campia Libertatii din Blaj in 3/15 Mai 1848, a fost pregatita de Simion Barnutiu, impreuna cu colaboratorii sai, adepti ai Unirii celei Dintai si de Consistoriul Ortodox din Sibiu, condus de protopoul Ioan Popasu. La schitarea de program pentru ziua de 3/15 Mai s-au asociat si organizatia sasilor, fiind si ei, ca si romanii supus maghearizari. Aprobarea de la Dieta Transilvaniei pentru tinera adunarii romanilor la Blaj a fost obtinuta de episcopul Ioan Lemnei si de Consistoiul Ortodox din Sibiu. Saguna era plecat la Karlowtz ,Serbia
La 20 Martie 1948 ungurii au decis unirea Transilvaniei cu Ungaria, si sperau ca prin Episcopul Ioan Lemeni si Episcopul Andrei Saguna care le erau credinciosi, romanii sa se desparta de Viena si, sa se uneasca cu Ungaria. Dupa acceptarea punctelor din partea adunarii nationale,s-au ales doua delegatii. Una formata din 30 de persoane in frunte cu Episcopul Andrei Saguna care sa duca punctele sub forma de cerere la imparatul Ferdinand I. si alta formata din 100 de persoane in frunte cu Episcipul Ioan Lemenii care sa duca acelasi puncte la Dieta transilvana dar sub forma de „declaratiunea proclamarii natiunii romane”.

Episcopul Ioan Lemenii nu a tinut cont de deciziile Romanilor si a Sasilor, ajuns la Cluj in Dieta transilvana sub amenintari cu moartea, a proclamat la 29 Mai 1848,uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Nici Episcopul Andrei Saguna nu a fost la inaltimea chemarii sale, indumat ca de la Blaj sa plece la Viena a trecut mai intai pe la Cluj unde unguri la ales in comisia pentru uniune. Ca ecou al deciziei Dietei si a atitudinii lui Saguna, protopoul Moise Fulea din Sibiu in calitate de ”interimar prezes” a Consistoriului Ortodox (adept al ortodoxiei sarbesti n.p.I.M.) a dat o circulara semnata de el in 17/29 Mai „in care porunceste ca anul 1848, care a vaziut doua praznice (!) mari: „ unia Ardealului cu Ungaria si stergerea robotelor”, va ramane scris cu slave de aur in cartea vremurilor.

Tot contrar deciziilor de la Blaj cei doi Episcopi, Ioan Lemenii si Andrei Saguna impreuna cu avocatul Bohatel au acceptat sa fie delegati de Dieta transilvana la comisia dela Pesta care se ocupa cu problema uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
In Duminica 2/14 Mai 1848, dupa Liturghiea tinuta in Catedrala Unita din Blaj (de nu s-a tinut Liturghia in Catedrala ortodoxa din Sibiu?, simplu, romanii ortodocsi transilvaneni prostiti de preotii sarbi, voiau sa se uneasca cu Ungaria. i.p.I.M.), Episcopul Andrei Saguna, iesind impreuna cu Episcopul Ioan Lemeni pe treptele Catedralei, in mijlocul zecilor de mii de romani uniti si neuniti a marturisit: „sant frate nu din vreo fatarnita ci, frati in Cristos, frati romani, care provoaca pe totu romanulu a uita ori-ce neplaceri trecute, si a se privii cu toti de frati precum sant a loru episcopi (Revista „Perspective” ,Prelat Dr.Dr, Octaviana Barlea, Gremania, Iulie-Decmbrie,1987. pag.34-36 si 135-137)

In toamna anului 1849 in regiunea Zarandului (care depindea de Episcopul ortodox Gerasim Ratiu de la Arad) si in regiunea Hategului (care depindea de Episcopul Andrei Saguna) a inceput ofensiva (frateasca n.p.I.M.) impotriva Unitilor. Medodele folosite de ortodocsii acelor regiuni organizate mai inainte de Sarbi corespondenta timpului le arata, ele erau:
- bataia cu nuele – metoda sarbeasca (scrisoarea lui Fekete Negrutiu). Protopop unit din Cluj.
- ordin de la Sibiu (Saguna) ,cununiile de ortodocsi cu uniti, numai cu preoti „ne” uniti se vor lucra.
- emisari trimisi prin sate sa spuna ca romanii liberi vor fi numai ortodocsii, caci imparatul vrea sa strice unirea.
-Protopop ortodocx promit preotilor uniti inca un sat daca trec la biserica ortodoxa. (sfant santaj ortodox. I.M.)
-Protopop ortodox trimite preot ortodox ca prin violenta sa ia in stapanire biserica unita.(sfanta brutalitate ortodoxa greco-slavona, a legii grecesti. I.M.)
Nu trebuie sa-l uitam pe Barnutiu pentru ca, el a netezit calea uniri a Tarilor Romanesti sub Cuza la 1859. Si tot lui Barnutiu i se datoreste Marea Unire a Romanilor de la 1 Dec.1918. sub Regele Ferdinand catolic
07.09.2008 sa nu-l uitam pe Simion Barnutiu de Ioan Marinoiu
Sa nu l-am uitat pe Simion Barnutiu ! 06.09. 2008 Comentariu,Ioan Marinoiu
Unirea cu Roma s-a facut in deplina libertate. -1697, Martie 27, Sinodul de la Alba-Iulia, convocat de mitropolitul Teofil acepta Unirea cu Roma…..(la 1054 romanii au fost rupti de Roma , deci, romanii sub Teofil s-au intors la Roma n.p. I.M.). -1698,Octombrie 7, mitropolitul Atanasie Anghel si 38 de protopopi accepta Unirea cu Biserica romano-catolica.
-1699 Octombrie 16 prima diploma leopolidiana recunoaste clerului unit aceleasi privilegii ca si clerului catolic.
-1701 Martie 19 Curte din Viena confirma ca preotii uniti vor avea scutiri acordate clerului catolic.( Istoria Romaniei in date Edi.Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1971, pag 147-148).
Drepturile si privilegiile acordate romanilor uniti din Transilvania,…..nu au fost aplicate din cauza opozitiei magheare, si a ierarhiei ortodoxe sarbesti. Prin intrigi si manevre politice ei au reusit sa impuna romanilor o a doua unire cu conditi umilitoare, si anume; episciopii uniti sa fie numiti de imparat (traditia ortodoxa n.p.I.M.) si, sa fie supravegheati de un calugar iezuit. Conditii pe care Unirea ce-a dintai nu l-ea acceptat. (idem. I.R in date ).
Adepti ai Unirii cele Dintai au fost: Episcopul Ioan Inocentiu Micu Klain si cei trei Corofei ai Sc.Ardelene, Samuil Micu, Ghe, Sincai si Petru Maior.Adeptii Unirii cele de a Doua au luptat si ei pentru drepturile romanilor, fiind numiti de imparat au servit puterea si mai putin natiunea romana.. Reptezentati de seama ai Unirii cele-i de a doua au fost; Episcopii Ioan Bob si Ioan Lemeni., ei, la cerere puterii, au lupta impotriva impotriva Corifeilor. Lupta din sanul Bisericii Unite este deformata de istoricii ortodoxi. ……In paginile de „Drept bisericesc”, reprezinta o invatatura in sensul Unirii cele Dintai din 1697-1698, si impotriva Unirii celei de a Doua din 1701.
Adunarea de pe Campia Libertatii din Blaj in 3/15 Mai 1848, a fost pregatita de Simion Barnutiu, impreuna cu colaboratorii sai, adepti ai Unirii celei Dintai si de Consistoriul Ortodox din Sibiu, condus de protopoul Ioan Popasu. La schitarea de program pentru ziua de 3/15 Mai s-au asociat si organizatia sasilor, fiind si ei, ca si romanii supus maghearizari. Aprobarea de la Dieta Transilvaniei pentru tinera adunarii romanilor la Blaj a fost obtinuta de episcopul Ioan Lemnei si de Consistoiul Ortodox din Sibiu. Saguna era plecat la Karlowtz ,Serbia
La 20 Martie 1948 ungurii au decis unirea Transilvaniei cu Ungaria, si sperau ca prin Episcopul Ioan Lemeni si Episcopul Andrei Saguna care le erau credinciosi, romanii sa se desparta de Viena si, sa se uneasca cu Ungaria. Dupa acceptarea punctelor din partea adunarii nationale,s-au ales doua delegatii. Una formata din 30 de persoane in frunte cu Episcopul Andrei Saguna care sa duca punctele sub forma de cerere la imparatul Ferdinand I. si alta formata din 100 de persoane in frunte cu Episcipul Ioan Lemenii care sa duca acelasi puncte la Dieta transilvana dar sub forma de „declaratiunea proclamarii natiunii romane”. Episcopul Ioan Lemenii nu a tinut cont de deciziile Romanilor si a Sasilor, ajuns la Cluj in Dieta transilvana sub amenintari cu moartea, a proclamat la 29 Mai 1848,uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Nici Episcopul Andrei Saguna nu a fost la inaltimea chemarii sale, indumat ca de la Blaj sa plece la Viena a trecut mai intai pe la Cluj unde unguri la ales in comisia pentru uniune. Ca ecou al deciziei Dietei si a atitudinii lui Saguna, protopoul Moise Fulea din Sibiu in calitate de ”interimar prezes” a Consistoriului Ortodox (adept al ortodoxiei sarbesti n.p.I.M.) a dat o circulara semnata de el in 17/29 Mai „in care porunceste ca anul 1848, care a vaziut doua praznice (!) mari: „ unia Ardealului cu Ungaria si stergerea robotelor”, va ramane scris cu slave de aur in cartea vremurilor.
Tot contrar deciziilor de la Blaj cei doi Episcopi, Ioan Lemenii si Andrei Saguna impreuna cu avocatul Bohatel au acceptat sa fie delegati de Dieta transilvana la comisia dela Pesta care se ocupa cu problema uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
In Duminica 2/14 Mai 1848, dupa Liturghiea tinuta in Catedrala Unita din Blaj (de nu s-a tinut Liturghia in Catedrala ortodoxa din Sibiu?, simplu, romanii ortodocsi transilvaneni prostiti de preotii sarbi, voiau sa se uneasca cu Ungaria. i.p.I.M.), Episcopul Andrei Saguna, iesind impreuna cu Episcopul Ioan Lemeni pe treptele Catedralei, in mijlocul zecilor de mii de romani uniti si neuniti a marturisit: „sant frate nu din vreo fatarnita ci, frati in Cristos, frati romani, care provoaca pe totu romanulu a uita ori-ce neplaceri trecute, si a se privii cu toti de frati precum sant a loru episcopi (Revista „Perspective” ,Prelat Dr.Dr, Octaviana Barlea, Gremania, Iulie-Decmbrie,1987. pag.34-36 si 135-137)
In toamna anului 1849 in regiunea Zarandului (care depindea de Episcopul ortodox Gerasim Ratiu de la Arad) si in regiunea Hategului (care depindea de Episcopul Andrei Saguna) a inceput ofensiva (frateasca n.p.I.M.) impotriva Unitilor. Medodele folosite de ortodocsii acelor regiuni organizate mai inainte de Sarbi corespondenta timpului le arata, ele erau:
- bataia cu nuele – metoda sarbeasca (scrisoarea lui Fekete Negrutiu). Protopop unit din Cluj.
- ordin de la Sibiu (Saguna) ,cununiile de ortodocsi cu uniti, numai cu preoti „ne” uniti se vor lucra.
- emisari trimisi prin sate sa spuna ca romanii liberi vor fi numai ortodocsii, caci imparatul vrea sa strice unirea.
-Protopop ortodocx promit preotilor uniti inca un sat daca trec la biserica ortodoxa. (sfant santaj ortodox. I.M.)
-Protopop ortodox trimite preot ortodox ca prin violenta sa ia in stapanire biserica unita.(sfanta brutalitate ortodoxa greco-slavona, a legii grecesti. I.M.)
Nu trebuie sa-l uitam pe Barnutiu pentru ca, el a netezit calea uniri a Tarilor Romanesti sub Cuza la 1859. Si tot lui Barnutiu i se datoreste Marea Unire a Romanilor de la 1 Dec.1918. sub Regele Ferdinand catolic
05.10.2008 In aceeas simtire de Marian Stefanescu
Toata consideratia pentru Pr.Valer Parau,protopop greco-catolic de Zalau pentru nobila activitate culturala de a cinsti pe inaintasii nostri si a face cunoscut numele si straduinta lor de a ne apropia de spiritul universal al omenirii prin cultul identitatii nationale.

Pr. Marian Ilie Stefanescu (Resita)
23.05.2009 Dumnezeu ne calauzeste de MIHELE BOGDAN ANDREI
TOATA STIMA SI APRECIEREA PENTRU CEI CE FAC BINE BISERICII UNITE CU ROMA,GRECO CATOLICA.IN SPECIAL PENTRU PR.PROT.MARIAN ILIE STEFANESCU,UN PREOT ZELOS INZESTRAT CU HARURI DEOSEBITE DE LA IISUS SI MAICA SFANTA.
MIHELE BOGDAN ANDREI
Posteaza comentariu
Nume sau nick-name:*
Adresa de e-mail:*      
Titlu comentariu:*
Comentariu:*
* - toate campurile sunt obligatorii

Versetul Zilei
Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea si portile iadului nu o vor birui. Si tie iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant legat va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant dezlegat va fi si in ceruri. (Mt. 16, 18-19)
Abonament:
Stiri aleatorii
15.06.2013 Scrisoare deschisa catre Biser...
Scrisoarea alaturata a fost trimisa de pr. Cristian Sabau, rectorul Seminarului Teologic Greco-Catol... citeste »

31.05.2013 Interviu despre posedare, exor...
Sambata, 1 iunie, incepand cu orele 19:00, va avea loc la Manastirea Greco-Catolica "Adormirea Mai... citeste »

M E M O R A N D U M
catre Statul Roman
al credinciosilor
greco-catolici
din Romania
si din intreaga lume




24541989